Putea președintele să spună „nu” la cererea de revocare? Explicațiile experților
Putea preşedintele României să refuze propunerea de schimbare din funcţie a procurorului-şef de la Direcţia Naţională Anticorupţie? Este întrebarea momentului, după decizia anunţată azi de Klaus Iohannis. Președintele Klaus Iohannis a decis să nu o revoce din funcție pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție. Astfel, șeful statului nu dă curs propunerii formulate de ministrul Justiției, Tudorel Toader.
Statutul magistraților spune clar cum se desfășoară revocarea procurorilor numiți în funcții de conducere prin decret prezidențial: „Art. 54 alin. (4) Se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei (...) cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.”
Legea nu spune, însă, clar, că şeful statului poate să refuze propunerea făcută de ministru.
„Dacă legea prevede o posibilitate sau o oportunitate, atunci ea nu poate fi cenzurată, dacă legea spune că preşedintele revocă, atunci e chestiune de oportunitate politică dacă revocă sau nu şi doar preşedintele poate hotărî acest lucru”, a spus Klaus Iohannis în februarie.
Un fost preşedinte al Curţii Constituţionale a încercat să facă lumină: şeful statului poate respinge cererea de revocare, de vreme ce legea fundamentală îi dă dreptul să şi refuze admiterea în magistratură.
„Spaţiul de manevră al preşedintelui este prevăzut în Constituţie. Cel care numeşte şi revocă, în general. Nu-i poate nimeni impune să revoce sau să respingă. Nu poţi să îl forţezi pe preşedinte să facă cum zici tu”, spunea Augustin Zegrean, fost preşedinte CCR.
Acesta amintea că instituţia pe care a condus-o şi-a spus părerea demult despre dreptul preşedintelui României de a face numiri şi revocări la vârful magistraturii.
„Dacă Preşedintele României nu ar avea nici un drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere, ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură, dată, atribuţiile Preşedintelui României (...) ar fi golite de conţinut şi importanţă”, se arată în decizia CCR 375/o6.07.2005.
„Din punctul meu de vedere, preşedintele, revocând, nu exercită un act precum un notar. Nu este ca şi cum te prezinţi în vederea obţinerii semnăturii. Preşedintele are dreptul de decizie și, ca atare, doar domnia lui va decide dacă va da curs acestei solicitări sau nu”, spunea şi Ioan Stanomir, politolog.
La rândul lui, un judecător care a făcut parte din Consiliul Superior al Magistraturii explica şi el că preşedintele nu este obligat să accepte cererea ministrului care vrea să o înlăture pe Codruţa Kovesi de la conducerea DNA.
„Decizia finală aparţine preşedintelui statului, care poate să admită propunerea de revocare sau poate să o respingă. Este dreptul său suveran”, spunea judecătorul Cristi Danileț.
O situaţie asemănătoare a avut loc acum 11 ani, când un procuror şef al unei secţii de la DNA Bucureşti a fost propus pentru revocare de ministrul Justiţiei de atunci. Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ şi preşedintele României de atunci a respins şi el schimbarea.
Alţi experţi susţineau că şeful statului poate respinge solicitarea ministrului Justiţiei pornind de la principiul simetriei juridice. Astfel, dacă preşedintele poate refuza motivat să numească, atunci poate refuza motivat şi să revoce.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News