Klaus Iohannis a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte: Ştiu ce avem de făcut. Nu mai este nicio zi de pierdut
Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, la Parlament, jurământul de preşedinte al României pentru noul mandat de cinci ani. El a transmis că va fi preşedintele tuturor românilor.
UPDATE 14.18. Klaus Iohannis se adresează aleşilor:
Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)
Poliția maghiară intervine cu explicații după ce Iohannis l-a ignorat pe Viktor Orban
Iohannis, cheltuieli uriașe pe vizitele externe. Cum au evoluat costurile cu deplasările sale de când a ajuns la Cotroceni
Ce cheltuieli a avut Klaus Iohannis în deplasările externe, în doi ani de mandat
Rareș Bogdan îi ia din nou apărarea lui Iohannis
Rareș Bogdan, despre terenul de golf de la vila Neptun: „E o pajiște cu trei găuri. Așa pot să fac și eu”
Ciolacu, despre terenul de golf de la vila lui Iohannis
Ponta: Ciolacu va intra în turul 2 al prezidențialelor/ Ce spune consilierul premierului despre soarta liderului PSD dacă va pierde
Liberalii cred că declarațiile lui Iohannis „îngroapă” șansele lui Ciucă
"Profund onorat de încrederea care mi-a fost acordată, primesc această înaltă responsabilitate cu multă recunoștință și cu speranță în ceea ce privește viitorul României. Le mulțumesc concetățenilor noștri care au înțeles că votul constituie esența democrației și cel mai puternic instrument aflat la îndemână pentru a indica drumul pe care vrem ca țara noastră să îl parcurgă. Am rostit astăzi înaintea dumneavoastră, în fața reprezentanților aleși ai poporului, un jurământ solemn. Îmi voi dedica „toată puterea și priceperea” următorilor cinci ani pentru progresul națiunii române, însuflețit de credința că destinul românilor rezidă în forța uriașă creatoare a neamului nostru.
Înțelegând pe deplin responsabilitățile constituționale, vă asigur că voi fi Președintele tuturor românilor, atât al celor care m-au votat și susținut, cât și al celor care au avut altă opțiune.
Sunt convins că, dincolo de lucrurile care ne diferențiază, avem foarte multe în comun pentru că, de fapt, nu există două sau mai multe Românii. Există o singură Românie, care ne aparține tuturor și căreia îi aparținem cu toții. În limitele competențelor constituționale, voi face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică, visul unor întregi generații pentru care românii au ridicat baricade în decembrie 1989 și proiectul pentru care au ieșit de nenumărate ori în stradă și la vot, să devină realitate.
Cu 101 ani în urmă, părinții națiunii noastre – românii curajoși care au visat, au trudit și au murit pentru unire - au dat naștere celui mai frumos și mai măreț proiect românesc al încercatei noastre istorii. Drumul nu a fost deloc ușor în veacul care s-a scurs de la Marea Unire din 1918. Am progresat împreună, depășind nenumărate tragedii, perioade întunecate de represiune cruntă sub tiranie și dictatură. Istoria ne învață multe lecții, dar poate că una dintre cele mai importante este aceea că, atunci când ne confruntăm cu dificultăți care par insurmontabile, nu trebuie să ne pierdem nădejdea. Nu trebuie să dăm vina pe alții. Nu trebuie să fugim de responsabilități. Nu, dimpotrivă, trebuie să ne unim forțele și energiile, așa cum au făcut-o înaintașii noștri, pentru că doar împreună vom reuși!
Nu a existat nici un obiectiv național de anvergură care să fi fost realizat fără sacrificii, fără solidaritate sau fără implicarea majorității românilor. Se împlinesc trei decenii de la Revoluția din Decembrie 1989, care, prin jertfă de sânge, a redat României destinul său european și democratic. Însă, dincolo de progresele evidente, bilanțul ultimilor 30 de ani nu este unul satisfăcător, nu se ridică nici la nivelul așteptărilor societății și este dezamăgitor în raport cu potențialul real al țării. Trebuie să depășim odată pentru totdeauna marasmul veșnicei perioade de tranziție. Prea multe generații au fost de sacrificiu! Oamenii s-au săturat, pe bună dreptate, de atâtea schimbări fără finalitate, care nu au produs rezultatele scontate. Nu ne mai putem permite să irosim prețioase șanse, valoroase oportunități și inestimabil timp! Este, așadar, momentul unei noi etape de dezvoltare a României.
Obiectivul meu fundamental este acela de a construi o țară prosperă, sigură, un stat funcțional, cu instituții democratice consolidate, în care legea este egală pentru toți. O voce puternică în Europa și în lume, o țară care își promovează valorile și identitatea și își protejează resursele. Un stat în care Guvernul lucrează cu responsabilitate în beneficiul tuturor cetățenilor, iar Parlamentul legiferează bine și eficient. Altfel spus, România normală, proiectul în care se regăsesc milioane de români și față de care și-au arătat de o manieră atât de categorică susținerea. Care sunt, așadar, pașii de urmat astfel încât să construim o țară în care cetățenii se simt în siguranță, cu sisteme publice competitive și performante, care funcționează ireproșabil?
Ce trebuie să facem, în definitiv, pentru ca toate aceste lucruri să devină repere ale normalității, așa cum este firesc? Principiul de la care va trebui să plecăm în acest amplu demers de transformare a României este acela că statul, prin instituțiile sale, se află în slujba cetățeanului pe care îl servește și îl respectă. Este imperativă refacerea încrederii oamenilor în autoritățile publice, a căror credibilitate a fost puternic zdruncinată. Dar acest lucru nu se poate realiza fără o evaluare serioasă și fără reașezarea, pe fundamente corecte, a administrației publice. Toate instituțiile statului vor trebui să treacă printr-un riguros proces de modernizare pentru a răspunde cu adevărat nevoilor societății și interesului general. Sunt și voi rămâne un susținător ferm al creării unei culturi a integrității funcției publice, la baza căreia se află un set de valori etice și principii imuabile.
O justiție independentă este o condiție indispensabilă a unei democrații veritabile, o garanție a respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale. Și în acest mandat voi continua să acționez cu aceeași hotărâre pentru ca cetățenii să își consolideze încrederea în stat. Voi continua să sprijin fără rezerve lupta anticorupție și voi folosi toate prerogativele constituționale pentru ca independența justiției și domnia legii să nu fie alterate. Totodată, legislația va trebui să fie sistematizată și simplificată, printr-un proces de maximă responsabilitate, pentru a elimina riscul ca România să devină un stat blocat într-un hățiș birocratic și legislativ imposibil de deslușit. Îmi doresc ceea ce așteaptă în definitiv și cetățenii, mediul de afaceri și chiar decidenții politici: o legislație coerentă și adecvată realității, ușor de înțeles și aplicat, eliberată de orice formă nocivă de populism.
România Educată este un proiect-pilon al construcției României normale, pe care sunt hotărât să îl văd pus în practică. Nimic nu produce o schimbare mai benefică în fibra profundă a unei națiuni decât formarea tinerilor pentru a deveni cetățeni implicați și activi, care, prin propriile lor realizări și succese, clădesc o țară mai bună pentru noi toți. Dacă dorim să anticipăm viitorul țării, un indiciu îl putem găsi în modul în care se realizează educația tinerilor. Funcționarea eficientă a marilor sisteme publice este, de asemenea, esențială. Venituri suficiente și sigure pentru pensionarii noștri, spitale și școli curate și bine dotate, cu medici și dascăli corect răsplătiți pentru munca lor, pe criterii de performanță, infrastructură modernă, toate acestea nu mai trebuie să reprezinte excepția, ci starea de normalitate în România. Pentru a asigura creșterea economică necesară susținerii acestor sisteme publice, încurajarea mediului de afaceri și sprijinirea lui prin politici guvernamentale sănătoase sunt vitale.
România are un potențial uriaș în industria auto, în energie și infrastructură energetică, în sectorul de tehnologie a informației și comunicațiilor, în agricultură, domenii a căror dezvoltare o voi încuraja și mai mult în acest nou mandat de Președinte. România normală este țara care își protejează cetățenii. Voi asigura și pe mai departe îndeplinirea acestui obiectiv, continuând angajamentele de succes ale politicii noastre externe și de securitate, bazate pe cei trei piloni: consolidarea rolului României în Uniunea Europeană și în NATO, precum și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Sunt convins că în următorii cinci ani țara noastră își va crește influenţa și profilul internaţional, iar implicarea la nivelul Uniunii Europene în luarea unor decizii în beneficiul tuturor cetățenilor europeni va fi mult mai consistentă. Toate aceste linii majore de acțiune creionează proiectul României normale. Știu ce avem de făcut și voi aduce alături de mine forțele politice autentic democratice pentru ca această viziune să devină realitatea de zi cu zi a fiecărui român. Există astăzi premisele pentru ca și Președintele, și Parlamentul, și Guvernul să lucreze temeinic în direcția atingerii acelorași obiective de țară. Este o șansă extraordinară pentru dezvoltarea reală a României, suntem datori să nu o irosim! Să răspundem, așadar, cu loialitate așteptărilor a milioane de români!
Nu vom înceta niciodată să ne amintim că suntem moștenitorii și, pe vecie, păstrătorii a două momente cardinale. La capetele secolului trecut stau, ca două greutăți ale talerului, cele două momente astrale ale istoriei națiunii noastre: Marea Unire de la 1918 și Revoluția Română din 1989. Noi suntem cei care am primit, ca un arc peste timp, cea mai de preț moștenire plătită cu sângele semenilor noștri: idealul unei Românii libere și democratice, al unei Românii puternice și drepte, al unei Românii europene care își câștigă respectul întregii lumi. Ce responsabilitate uriașă să nu deviem de pe acest drum! Dar și ce forță creativă a românilor încă nepusă suficient în valoare, câte energii individuale care se cer descătușate și care, odată aduse laolaltă prin politici corecte, vor schimba pur și simplu fața țării noastre. Nu mai este nicio zi de pierdut! În baza milioanelor de voturi acordate de cetățeni, îmi asum să conduc această muncă de reconstrucție, să aduc alături toți factorii responsabili, astfel încât întregul potențial al națiunii noastre să își găsească împlinirea.
Dragi români de pretutindeni, Și nouă ne este dor de voi și vă așteptăm cu drag acasă! Indiferent că trăim în interiorul granițelor sau în afara lor, în inimile noastre visăm cu toții la aceeași Românie, o țară prosperă și sigură, o casă primitoare pentru toți cetățenii săi. Devotamentul și implicarea voastră sunt de neprețuit și contăm și în viitor pe contribuția voastră valoroasă!
La 30 de ani de la Revoluția din 1989, trebuie să avem maturitatea să înțelegem că suntem obligați să ne rupem definitiv de tarele trecutului și să începem un nou capitol. Destinul nostru va fi pe atât de impunător, pe cât de măreț este idealul în care credem. Să credem, așadar, cu toată tăria, că transformarea țării noastre poate fi extraordinară, iar, peste ani, 2019 să rămână în istorie ca reperul definitoriu al începerii construcției României normale! Când ne va fi greu, să ne găsim sprijin unii în ceilalți, fiindcă noi, românii, oriunde ne-am afla, suntem o mare familie, uniți pentru totdeauna de dragostea de țară care ne dă forța să depășim orice obstacol.
Să credem în noi și în puterea noastră de a lăsa moștenire o Românie a visurilor și așteptărilor în sfârșit împlinite! Acesta să fie legământul pe care cu toții îl facem astăzi, 21 decembrie, zi simbol a renașterii noastre naționale!"
UPDATE 14.13. Klaus Iohannis a depus jurământul de preşedinte.
”Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, este jurământul depus de Klaus Iohannis în fața parlamentarilor.
UPDATE 14.05. Preşedintele CCR citeşte documentul de validare a alegerilor.
UPDATE 14.00. Klaus Iohannis a venit la Parlament pentru şedinţa solemnă.
La ceremonie sunt invitaţi să participe: membrii Guvernului, în frunte cu premierul Ludovic Orban; judecătorii Curţii Constituţionale; foştii şefi de stat Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu; Principesa Margareta, Custodele Coroanei române şi Principele Radu; Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel; Arhiepiscopul şi Mitropolitul romano-catolic de Bucureşti, Ioan Robu; preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu; procurorul general interimar, Bogdan Licu; preşedintele Academiei Române; şeful Statului Major al Armatei, Daniel Petrescu; primarul Capitalei, Gabriela Firea; Avocatul Poporului; Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu; directorii SRI şi SIE; comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.
Şedinţa solemnă va dura o oră iar în timpul acesta vor lua cuvântul preşedintele CCR Valer Dorneanu, Klaus Iohannis şi patriarhul BOR, care va binecuvânta învestitura preşedintelui României.
Cheltuielile acestui eveniment vor fi suportate din bugetul Camerei Deputaţilor.
Pe 28 noiembrie, Curtea Constituţională a României a validat, cu unanimitate de voturi, rezultatul alegerilor prezidenţiale şi alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte.
Klaus Iohannis a afirmat că în cel de-al doilea mandat al său va acţiona pentru o mai bună funcţionare a autorităţilor şi instituţiilor publice şi va veghea pentru respectarea Constituţiei.
Potrivit articolului 82 din Constituția României, după ce rezultatul alegerilor prezidențiale este validat de Curtea Constituţională, „candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: -Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!-”.
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Constituția prevede, de asemenea, că preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales.
Redactare G.M.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News