Video Iohannis: Politicile bazate pe consum și deficite bugetare ne-au îndepărtat de obiective de țară strategice, precum aderarea la euro

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, cu ocazia participării la prima ediţie a Forumului Educaţiei Financiare, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Asociaţia Română a Băncilor, că România și-a asumat „reforme și investiții de anvergură, care să genereze valoare adăugată, bunăstare și dezvoltare sustenabilă în timp”. Președintele a vorbit și despre cripto-activelor, educație financiară sau digitalizare. În același timp, Iohannis spune că politicile bazate pe consum, deficitele bugetare din perioada anterioară pandemiei și creșterea datoriei publice „ne-au îndepărtat de obiective de țară strategice, precum aderarea la zona euro”.

Discursul președintelui Klaus Iohannis:

„Sub egida „Forumul educației financiare”, programul lansat astăzi constituie o invitație atât la reflecție, cât și la acțiune conjugată, pentru creșterea nivelului de pregătire într-un domeniu deosebit de important.

Am dorit să acord Înaltul Patronaj acestui program deoarece educația economică și financiară în cadrul societății și la nivelul mediului de afaceri necesită o abordare serioasă, integrată și, în final, cu rezultate concrete.

Deciziile financiare sunt cele mai prezente decizii în viața de zi cu zi a oamenilor, cu privire la cât și cum să cheltuie, cât și cum să economisească și să investească. Iar aceeași logică se aplică și finanțelor țării.

Educația, financiară sau nu, este despre dezvoltarea de competențe, dar și despre valorificarea lecțiilor cu care ne-am confruntat.
La un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană, țara noastră este încă mult în urmă la incluziunea sau intermedierea financiară.

De la momentul aderării europene, am beneficiat de o creștere economică remarcabilă, pornind de la un Produs Intern Brut de circa 100 de miliarde de euro în 2006, până la aproape 270 de miliarde de euro anul acesta, în ciuda celor două crize severe care au intervenit în această perioadă.

Sectorul financiar-bancar, cu un rol cheie în mobilizarea resurselor pentru finanțare, a înregistrat și el o dezvoltare semnificativă. În acești 15 ani, creditul neguvernamental a crescut de aproape 4 ori, iar valoarea pieței bursiere este acum de 3 ori mai mare.

Însă România continuă să aibă cea mai mică rată de intermedieri financiare în Uniunea Europeană.

În prezent, sunt emise aproape 20 de milioane de carduri bancare, iar sectorul e-commerce a depășit 6 miliarde de euro. Dar încă ne aflăm mult sub media europeană a populației care face cumpărături online.

Educația, financiară sau nu, este și despre lecții viitoare, despre cum ne raportăm la evoluțiile pe termen mediu și lung. Digitalizarea conduce accelerat către tehnologii inovatoare, care furnizează răspunsuri eficiente, cu un grad ridicat de integrare a serviciilor financiare în viața de zi cu zi a utilizatorilor.

Lumea cripto-activelor, ca rețea globală, se diversifică extrem de rapid, prin accelerarea progresului tehnologic, în pas cu preferințele investitorilor.

Educarea și informarea utilizatorilor, alături de reglementarea corectă, sunt cele mai bune soluții pentru funcționarea sustenabilă a acestor piețe.

În întreaga lume, băncile centrale își afirmă interesul pentru moneda digitală, căutând variante concrete, și nu doar de ordin tehnic, pentru asigurarea încrederii de care trebuie să se bucure mijloacele de plată.

În acest context, este lăudabil că România se poziționează astăzi în rândul statelor europene fruntașe prin introducerea educației financiare ca disciplină obligatorie în școli. Însă, la fel ca și în alte domenii, rezultatele se vor vedea în timp, iar calitatea resursei umane și a materialelor educaționale este cea care va face diferența. De altfel, regândirea abordărilor educaționale, prin raportarea mai pragmatică a elevilor și studenților la realitatea care ne înconjoară, este una dintre direcțiile proiectului România Educată.

Apreciez eforturile făcute, inclusiv preocuparea Legislativului de a avea o zi simbolică a educației financiare. Cred însă că este loc de mai mult și de mai bine în privința inițiativelor și a proiectelor concrete și pragmatice.

Ne-am propus, ca țară, să realizăm reforme și investiții de anvergură, care să genereze valoare adăugată, bunăstare și dezvoltare sustenabilă în timp.

Să ne amintim că, în anii de dinaintea pandemiei, România a avut un puternic parcurs prociclic, cu politici bazate pe consum și deficite bugetare. Pandemia și criza economică aferentă ne-au prins nepregătiți în planul finanțelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi și creșterea rapidă a datoriei publice.

Asemenea politici ne-au îndepărtat de obiective de țară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac și mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflației.

Adâncirea în continuare a deficitelor de cont curent, pierderile de competitivitate pe fondul crizei prețurilor la energie, intensificarea drastică a inflației în ultimele luni, pentru a menționa doar câteva evoluții, necesită politici responsabile și reforme care să ofere reziliență economiei și să modernizeze România.

Pe termen mediu și lung, schimbarea modelului de dezvoltare presupune ca investițiile să devină prioritatea zero. În 2022, alocările bugetare de aproape 7% din PIB pentru investiții indică o direcție fermă, care trebuie concretizată și menținută.

Calitatea politicilor economice, a legilor și a actului de guvernare trebuie să se sprijine pe o educație economică sănătoasă, care să genereze decizii și măsuri responsabile, prin care să revenim sustenabil în zona stabilității monetare și a echilibrelor macroeconomice.

În acest sens, pentru că ne aflăm sub cupola celei mai competitive școli de economie din România, trebuie să reamintim cât de important este rolul economiștilor în fundamentarea deciziilor economice corecte.

Este evident că avem nevoie de competențe financiare și antreprenoriale competitive, de școli de afaceri puternice și de știință economică veritabilă.

Pentru o participare civică activă și responsabilă, inclusiv în legătură cu ofertele politice de soluții economice, este foarte important ca cetățenii noștri să fie bine educați și corect informați din punct de vedere financiar.

Organismele bancare și financiare, aflate zilnic în contact cu clienții lor, cu cetățenii, se pot implica și se implică și ele mai mult. Această interacțiune poate fi bine valorificată prin programe specifice de informare și dialog cu clienții, prin proiecte comune cu universitățile de profil.

Universitățile au fost și rămân deschizătoare de drumuri, cu rol decisiv în formarea competențelor pentru noile generații. Dincolo de programele didactice de formare, universitățile pot lansa dezbateri de viziune pe teme de actualitate, care să aducă un bagaj științific autentic, menit să clarifice și să orienteze dezbaterea publică, deciziile financiare și, foarte important, politicile publice.

Știu că toate aceste lucruri sunt priorități reale pe agenda dumneavoastră, a liderilor din industria financiar-bancară și din mediul academic.

Forumul organizat astăzi este un început de drum în care am încredere și doresc să sprijin acest demers, pentru că oferă o șansă reală tuturor cetățenilor noștri, indiferent de vârstă.

Felicit Autoritatea de Supraveghere Financiară, Academia de Studii Economice și Asociația Română a Băncilor pentru inițiativă, și pe toți participanții la această primă ediție a Forumului pentru implicare.

Am încredere că asemenea proiecte nu vor rămâne singulare, iar exemplul de bună practică instituit astăzi este doar primul dintr-un parcurs eficient.”

Editor : R.K.

• Etichete:
• investitii
• ase
• klaus iohannis
• presedintele romaniei
• educatie financiara

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei