G4Media: Cum se apără România de atacuri informatice, de campanii de dezinformare și care sunt marile vulnerabilități
Când site-urile unor instituții publice sunt atacate, poate fi mâna unor puști teribiliști sau hackeri care doresc sa-și lase semnătura pentru a se face cunoscuți dar uneori poate fi mai mult decât o simplă joacă de-a șoarecele și pisica. Uneori în spatele unui atac se pot ascunde forțe statale. Pe lângă atacurile directe, care presupun pătrunderea într-un sistem informatic cu scopul extragerii de date, au loc și alte timp de atacuri, mai sofisticate, sub forma campaniilor de dezinformare, scrie G4Media.ro.
Comisia Europeană a anunțat, vineri, într-un raport, că UE a strâns probe cu privire la activitatea de dezinformare ”continuă şi susţinută” făcută de Rusia şi care a vizat scăderea prezenţei la vot în timpul alegerilor europarlamentare din 23-26 mai şi influenţarea preferinţelor alegătorilor.
Înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, executivul comunitar a avertizat în legătură cu interferenţa Rusiei, iar Uniunea Europeană şi-a sporit capacităţile pentru identificarea ştirilor false şi dezvăluirea cazurilor de dezinformare.
Dovezile strânse în ultimele luni au ”indicat o activitate de dezinformare continuă şi susţinută din partea surselor ruse care vizau reducerea prezenţei la vot şi influenţarea preferinţelor electorale”, a menţionat Comisia Europeană în raportul publicat vineri.
În contextul în care știrile false reprezintă una dintre marile probleme ale democrației, Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) a organizat luni, 10 iunie, la Camera Deputaților, dezbaterea „Fake News vs. UE? Dezinformarea digitală și post-adevărul în contextul alegerilor europene”.
Experții CEIA au arătat că strategia propagandei pro-Kremlin a constat în promovarea doar a câtorva personaje politice structurate în tipologii: femeia victimă/luptătoarea demnă; eroul revoluționar care a demascat dublul standard al alimentelor; președintele – autor al unor planuri de destabilizare.
Principalele narațiuni anti-UE au pivotat în jurul a patru teme centrale:
1) UE și instituțiile sale sunt în descompunere, și doar populiștii (suveraniștii) ar putea-o salva;
2) Summit-ul de la Sibiu reprezintă o uniune pentru atacarea naționalismului și o trădare a intereselor țării;
3) Românii nu sunt interesați de alegerile europene și
4) Parlamentul European nu este important deoarece europarlamentarii ar fi niște nulități dirijate de birocrați europeni (o narațiune conexă cu cea de România – colonie a Occidentului).
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News