Comisia Iordache. Noi modificări la legile Justiției
După dezbaterile generale de săptămâna trecută, Comisia specială condusă de ex-ministrul de Justiție Florin Iordache a început discuțiile pe articole la cele trei legi ale Justiției. Deși, inițial, președintele comisiei a dat asigurări că dezbaterile vor viza exclusiv articolele declarate neconstituționale de CCR, parlamentarii au formulat amendamente și la alte articole.
ACTUALIZARE 13.20. Comisia și-a suspendat lucrările. La propunerea lui Florin Iordache, dezbaterile se vor relua marți, ora 8.30.
Deputatul PNL Cătălin Predoiu obiectează, cerând să se stabilească o oră mai târzie pentru ședință. Reprezentanții majorității refuză.
„Asta e caracteristică PSD, dacă poate să facă rău face”, comentează liberalul nemulțumit.
ACTUALIZARE 13.06. Comisia discută despre dreptul președintelui de a refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor stagiari.
Florin Iordache pledează pentru o nouă prevedere potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”. Reprezentanții PNL se pronunță împotrivă, citind din decizia CCR.
Propunerea PNL, care spune să rămână în lege textul acum în vigoare, potrivit căruia „preşedintele României poate refuza o singura data numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin 1”, a primit doar 6 voturi „pentru”.
Deputatul UDMR Marton Arpad susține că o interdicție pentru președinte nu ar face decât să consolideze rolul CSM.
Cu majoritate de voturi, Comisia a adoptat, în cele din urmă, prevederea potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”. Reprezentanții PNL susțin că modificarea adusă nu este constituțională.
ACTUALIZARE 12.35. Ca urmare a deciziei Curții Constituționale, comisiile parlamentare pentru controlul SRI și SIE au ieșit din mecanismul de verificare a veridicității datelor trecute de magistrați în declarațiile privind colaborarea cu serviciile de informații.
Ca atare, declarațiile vor fi verificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, „anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secția pentru judecători sau Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”.
„Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, precum și judecătorului sau procurorului vizat”, mai stabilește un alineat adoptat de comisie.
Tot ca urmare a deciziilor CCR, a fost eliminată pentru serviciile de informații obligația de a pune „la dispoziția comisiilor parlamentare de control toate datele, informațiile sau documentele” necesare pentru ca acestea să se pronunțe asupra veridicității datelor din declarațiile completate de magistrați.
ACTUALIZARE 12.20. Comisia specială a adoptat, rapid, un raport de adoptare la modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, textele fiind reformulate în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.
S-au înregistrat 12 voturi „pentru” şi şase „împotrivă”.
Parlamentarii din comisie au respins mai multe amendamente propuse de senatorul PSD Şerban Nicolae pe motiv că exced deciziilor CCR.
Comisia a decis reformularea articolului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
Potrivit textului adoptat, „Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”.
De asemenea, comisia a decis să se revină la forma aflată în vigoare la articolul 2 - „Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii”.
Hotărârile Secţiei pentru Judecători, respectiv ale Secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute în art. 134 alin. (3) din Constituţie, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun, mai prevede textul adoptat.
Raportul comisiei urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor.
Tot în acord cu deciziile recente ale CCR, Comisia specială a aprobat și scoaterea preşedintelui României din procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), astfel că atribuţiile de revocare şi numire a acesteia îi revine Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Articolul la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede că CSM primeşte atribuţii de numire şi revocare a conducerii ICCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură şi se va corela cu Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, unde se va propune eliminarea presedintelui României din procedura de numire a conducerii ICCJ.
„Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) numesc şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, prevede articolul votat.
În forma iniţială, articolul spunea: „Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) propun preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) numesc şi revocă preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Comisia discută, la această oră, amendamentele formulate la Legea 303/2004 privind statutul magistraților. Este vorba, mai precis, de incompatibilitățile stabilite pentru funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar.
Cu majoritate de voturi, membrii Comisiei au decis modificarea alin. (1) art. 5 din Legea 303/2004 astfel:
(1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia:
a) funcțiilor didactice din învăţământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare;
b) funcțiilor din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii și Şcolii Naţionale de Grefieri;
c) funcțiilor din cadrul Ministerului Justiţiei sau unităţilor subordonate acestuia.
-----
Senatorul PSD Șerban Nicolae a depus mai multe amendamente, care au ajuns la comisie, după cum a declarat Florin Iordache, duminică seara, la ora 23.00.
„Mi se pare normal, dacă domnul Șerban lucrează noaptea și vine și ne dă teme, să spunem și când ne dă teme! Au fost depuse aseară la ora 23.00”, a spus Iordache, în comisie.
Președintele Comisiei speciale a mai arătat că amendamentele formulate de Șerban Nicolae sunt binevenite, dar că exced deciziilor recente ale Curții Constituționale.
Comisia specială care a modificat cele trei legi ale Justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) -, condusă de Florin Iordache, a reînceput dezbaterile, ca urmare a celor trei decizii ale Curții Constituționale prin care unele din propunerile adoptate de Parlament au fost declarate neconstituționale.
Modificările asupra celor trei legi ale justiţiei, adoptate la sfârşitul anului trecut de către Parlament au fost constestate la Curtea Constituţională a României (CCR) şi de către PNL şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar CCR a decis în cazul tuturor celor trei legi că modificările sunt parţial neconstituţionale, urmând ca acestea să se reîntoarcă la comisie.
Comisia a aşteptat publicarea motivărilor Curţii Constituţionale pe cele trei legi ale Justiţiei.
Florin Iordache a declarat în urmă cu o săptămână, După vizita la Parlament a prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, Florin Iordache a declarat că legile justiţiei vor fi puse în concordanţă cu deciziile CCR, astfel încât ultimele observaţii incluse în MCV să fie rezolvate, iar Mecanismul să fie închis.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News