PSD spune că nu umblă la procedura de numire și revocare a procurorilor. Pentru moment
Florin Iordache, fost ministru al Justiției, actual președinte al Comisiei speciale care s-a ocupat de legile Justiției, susține că majoritatea parlamentară nu va relua discuțiile asupra procedurii de numire și revocare din funcție a procurorului general și procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT. În Comisia specială, care reîncepe dezbaterile săptămâna următoare, vor fi discutate și modificate doar acele articole din legile Justiției declarate neconstituționale de CCR.
După ce a fost publicată motivarea deciziei CCR nr. 45/30 ianuarie 2018, membrii Comisiei Iordache vor relua discuțiile asupra Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor. Florin Iordache (PSD), președintele Comisiei, spune că nu vor fi discutate decât articolele declarate de CCR ca fiind contrare Legii fundamentale, nu și alte articole din lege. Drept pentru care, membrii Comisiei nu vor relua dezbaterile și asupra articolelor referitoare la procedura de numire, respectiv revocare a procurorului general și procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT.
„Toate acele prevederi neconstituționale, stabilite de Curtea Constituțională, le vom îndrepta în comisie. În ceea ce privește numirile procurorului general și a procurorilor-șefi, Curtea Constituțională a spus un lucru: ceea ce am stabilit noi, ca președintele să poată numi și revoca o singură dată, acea procedură este constituțională. Dar, în același timp, nu era neconstituțional ca președintele să fie scos de tot din procedura de numire și revocare a procurorilor-șefi. Noi nu intenționăm să umblăm decât la acele articole neconstituționale. Acest articol care vizează numirile și revocările la procurori nu intenționăm să umblăm”, a declarat Florin Iordache pentru Digi24.
Întrebat dacă nu este posibil ca parlamentarii să facă o paralelă între numirile la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și numirile procurorilor șefi (în condițiile în care CCR a decis recent, referitor la numirile la ICCJ, că președintele încalcă competența constituțională a CSM de a dispune promovarea judecătorilor), Iordache a răspuns: „la numiri la judecători este o procedură, la numiri la procurori este o altă procedură”.
„Toate articolele declarate neconstituționale vor fi puse în concordanță cu decizia Curții”, a întărit fostul ministru PSD al Justiției.
Ce nu spune Florin Iordache
Deputatul PSD declară că nu vor fi rediscutate în comisia pe care o conduce articolele referitoare la revocare, dar nu spune și că, potrivit Regulamentului Camerei, Comisia Iordache nici nu ar fi avut dreptul să discute alte articole în afara celor trecute de CCR pe lista de prevederi neconstituționale.
„În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicată, şi în situaţia în care Camera Deputaţilor a fost prima Cameră sesizată, Biroul permanent, în prima sa şedinţă care are loc după publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, va sesiza Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau propunerea legislativă în vederea reexaminării prevederilor declarate neconstituţionale”, stabilește art. 134 din Regulamentul Camerei.
De asemenea, Florin Iordache se referă exclusiv la proiectul de modificare a Legii 303/2004 din așa-numitul pachet al legilor Justiției. NU și la alte proiecte de lege, precum cel inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu și semnat de alți 39 de parlamentari PSD.
Una dintre modificările propuse de Rădulescu se referă tocmai la procedura de numire/revocare a procurorului general și procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT. Mai precis, este vorba de eliminarea președintelui României din procedură și de învestirea Senatului cu atribuții.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Senatul României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”, spune unul din articolele propuse de Rădulescu și susținute de zeci de parlamentari PSD.
Un pic mai jos, alt articol spune că „revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către Senatul României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”.
Cu alte cuvinte, este foarte posibil ca, atunci când proiectul lui Rădulescu va fi discutat, să fie preluate unele propuneri formulate de acesta.
Ce a decis CCR
Competenţa preşedintelui României de numi judecătorii în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) încalcă competenţa constituţională a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
„Coroborând art.125 alin.(2) şi art.134 alin.(1) din Constituţie, Curtea constată că promovarea judecătorilor atât în funcţii de execuţie, cât şi în funcţii de conducere, se realizează de Consiliul Superior al Magistraturii. În aceste condiţii, art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) şi (8)] din lege, normativizând competenţa Preşedintelui României de a promova judecătorii, respectiv de a-i numi în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, încalcă competenţa constituţională a Consiliului Superior al Magistraturii de a dispune promovarea în funcţie a judecătorilor, astfel cum aceasta rezultă din coroborarea art.125 alin.(2) şi art.134 alin.(1) din Constituţie”, se arată în motivare.
În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate referitoare la modul de numire în funcţiile de conducere de la Parchetul General, DNA şi DIICOT, instanţa constituţională a constatat că preşedintele „nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie”.
„Având în vedere caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul şi Preşedintele să conlucreze. Rolul central în această ecuaţie îl are însă ministrul justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. (...) Prin urmare, dacă legiuitorul organic a ales o asemenea procedură de numire, menţinând un veto prezidenţial limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire în funcţiile de conducere prevăzute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constituţional al ministrului justiţiei în raport cu procurorii, Preşedintelui conferindu-i-se atribuţia de numire în considerarea solemnităţii actului şi a necesităţii existenţei unei conlucrări şi consultări permanente în cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se poate susţine încălcarea art.94 lit.c) din Constituţie”, mai arată CCR.
Tot Curtea a arătat că atribuțiile președintelui ar fi lipsite de conținut dacă nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat în anumite funcții de conducere.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
