Ce fel de ONG-uri finanțează primăriile
Primăriile şi consiliile judeţene au acordat, în 2016 şi 2017, peste 100 de milioane de euro organizaţiilor nonguvernamentale din domeniul sportului şi evenimentelor culturale. Niciun ban din bugetele publice nu a ajuns, însă, la asociaţiile de luptă împotriva corupţiei, care promovează dezvoltarea economică sau protecţia drepturilor omului. Datele apar într-un raport al fostului Minister pentru Consultare Publică şi Dialog Social.
Desființarea ghenelor de bloc, obligatorie până în 2025, în București
Răsturnare de situație într-un oraș din Bihor. Primarul în funcție a câștigat alegerile la 1 vot diferență
Farmaciile ar putea fi mai greu de găsit
Un primar a participat la 17 festivități de deschidere a anului școlar
Consilierul guvernatorului BNR: România nu mai poate suporta costurile la 3.000 de comune
Marile orașe nu au redus poluarea
Băsescu, despre alianța PNL-PMP: „De sus până jos”, dar avem o încredere redusă în cuvântul lui Orban
Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul
„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi
Pe primul loc la finanţare nerambursabilă se află ONG-urile din domeniul sportului. Urmează instituţiile de cult şi cele din zona artă-cultură.
Documentul relevă însă şi un alt fapt. Niciun leu nu a ajuns la ONG-urile din zona justiţie şi anticorupţie, dezvoltare economică, dezvoltare durabilă, egalitate de gen, protecţia drepturilor omului, intervenţii în situaţii de urgenţă, legislaţie, politici publice sau organizaţii studenţeşti.
„Ce interes ar avea un baron local, cum îi spunem, să finanţeze o organizaţie care ar putea să demaşte activităţi din zona de corupţie sau justiţie?”, a comentat Ovidiu Voicu, director executiv la Centrul pentru Inovare Publică.
Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Robert Negoiţă, se arată surprins de datele raportului.
„Ooo. Astea nu sunt chestiuni lăudabile!”, a comentat el.
Preşedinţii de Consilii Judeţene spun că e vina ONG-urilor că nu au venit să ceară finanţare.
„Ar trebui făcută o analiză şi câte ONG-uri au aplicat la concursul de proiecte. De când sunt preşedinte al Consiliului Judeţean am avut cu Direcţia Generală Anticorupţie parteneriate prin care am popularizat activitatea lor”, spune Radu Moldova, președintee CJ Bistrița-Năsăud.
„Există nişte domenii, dinainte stabilite, aprobate prin hotărârea Consiliului Judeţean. Dacă nu cuprinde un asemenea domeniu de finanţare, nu aveau cum să fie alocaţi banii. Noi nu am avut asemenea linii de finanţare”, spune Dumitru Buzatu, președinte CJ Vaslui.
„Ei nu au deschis finanţări pentru astfel de solicitări. Dacă vor deschide finanţări pentru alte tipuri de activităţi, vor avea şi altfel de solicitări”, spune, în replică, Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
„Aceste domenii nu sunt de interes pentru autorităţi. De aceea asistăm în lunile de vară la numeroase festivaluri, festivităţi şi evenimente organizate, concerte organizate de către primării”, explică Ionuț Sibian, director executiv Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Recomandarea Guvernului pentru teritoriu este să diversifice domeniile pentru care acordă finanţare.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News