Analiză Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este partidul surpriză al alegerilor parlamentare din 2020. O formațiune cvasinecunoscută în peisajul mainstream al politicii românești, cu lideri politici aflați la limita notorietății publice, cu o orientare de extremă dreapta, ultranaționalistă și antieuropeană, a depășit, conform rezultatelor exit-poll-ului, 5% și a reușit acolo unde politicieni mult mai titrați și-au spart capetele de infamul prag electoral. Păstrând proporțiile, AUR-ul din 2020 este PRM-ul din 2000.
O victorie cu atât mai surprinzătoare cu cât o comparăm cu rezultatele obținute de AUR la alegerile locale desfășurate cu mai puțin de 3 luni în urmă: pe 27 septembrie, AUR oscila între locurile 13-16 în topul partidelor politice după ce obținea 0,99% dintre voturile pentru alegerea consiliilor județene, 0,43% dintre voturile pentru consiliile locale și 0,29% din voturile pentru alegerea primarilor.
AUR este un partid condus de co-președinții George Simion (cap de listă la Senat) și Claudiu Târziu (cap de listă la Camera Deputaților).
Partidul a fost practic înființat pe 1 decembrie 2019, de către George Simion după ce acesta candidase, fără succes, ca independet la alegerile europarlamentare din același an.
Membrii sau simpatizanții Alianței pentru Unirea Românilor s-au remarcat, în special în ultima perioadă, printr-o prezență extrem de vocală în social media.
Cel mai recent exemplu l-a reprezentat scandalul din jurul pelerinajului la peștera Sf. Andrei și a sfidării autorităților de către IPS Teodosie, când avocata sa, Diana Șoșoacă Ivanovici, aflată pe primul loc la Senat pe listele AUR de la Iași, a declarat că „și dacă ne-ar fi oprit, o luam pe câmp şi ajungeam la Sfântul Andrei. Doamne ajută!”
AUR se identifică drept un partid conservator. Ce înseamnă a fi „conservator” în anul 2020 aflăm chiar din în programul politic al AUR, formațiune care se sprijină pe patru piloni: familia (obligatoriu tradițională), națiunea (română), credința (evident, creștină) și libertatea (dar cu anumite limite).
Să le luăm pe rând.
Familia. Dar doar cea „tradițională” și nimic pe lângă
Pentru AUR, „familia este celula de bază a oricărei societăți viabile” - iată o expresie perenă, moștenită direct din Epoca de Aur, când cetățenilor model li se reamintea cu regularitate că familia era „celula de bază a societății”.
În schimb, Alianța pentru Unirea Românilor merge mai departe și precizează că, în privința căsătoriei, aceasta „nu poate avea drept formulă primordială decît perechea alcătuită dintr-un bărbat şi o femeie. Orice altă variantă de alăturare a sexelor nu are legătură cu sensul autentic al acestei formule. De aceea, în concepția AUR, familia nu este o temă de negociat, cum nu e nici o problemă de rezolvat”.
Minoritățile sexuale și drepturile lor nu fac parte din proiectul Alianței: „doctrina AUR consideră că ideologia de gen este o aberaţie teoretică care descinde din oficina actuală a activiștilor neomarxisti. Așa cum un organism nu se poate păstra în viață decît dacă își conservă sănătatea celulelor, tot astfel o națiune nu are șanse de supraviețuire decît dacă își cultivă tiparul clasic al familiei obișnuite”.
Patria. Mai puțin cea a populațiilor „alogene”
„Patria este țara tatălui, dacă ascultăm etimologia cuvîntului, pe cînd limba nativă este limba vorbită de mamă. Reperele acestea sînt fixe și cu neputință de confundat”, aflăm din capitolul despre ”patrie” din programul și doctrina AUR.
Ca orice partid care se proclamă naționalist, AUR luptă pentru o „Românie Mare în Europa”. Partidul își asumă inclusiv proiectul unionist - unirea României cu Republica Moldova „ca proiect de țară” și „prioritate în strategia națională”, dar, dincolo de această expresie frumoasă nu e prezentat un „proiect” clar, cu foaie de parcurs și direcții strategice.
„România Mare în Europa nu înseamnă doar reîntregirea națională. Înseamnă participarea semnificativă la modelarea viitorului proiectului european”, se mai arată în programul AUR.
În plus, AUR se declară pentru Europa, dar una „a națiunilor, nu un suprastat federal cu capitală unică, guvern unic și parlament unic. Un imperiu socialist de ordin federal este o utopie pe care doctrina AUR nu o poate împărtăși. Nu credem în Statele Unite ale Europei și ne vom opune programatic acestei tendințe de hegemonie nefastă. Suntem în mod răspicat împotriva colonizării Europei cu populații alogene”.
Credința. Doar cea creștină. Ateismul, o „rătăcire ivită din aroganță”
Al treilea „pilon” al doctrinei AUR îl reprezintă credința. Exclusiv cea creștină: în programul AUR găsim 0 (zero) referiri la alte credințe religioase.
„Cînd spunem credinţă, spunem implicit biserică, tradiţie şi neam”, se arată în documentul formațiunii politice.
Nici ateii nu au șanse mari de integrare în proiectul „alianței pentru unire”:
„În concepţia AUR, ateismul este o rătăcire ivită din aroganţa celor care îşi închipuie că o viziune antropocentrică asupra universului este superioară uneia teocentrice. Cum tot la fel AUR este împotriva campaniei de persecuţie la care e supus creştinismul în ultimele decenii. AUR se va opune defăimării clerului, terfelirii simbolurilor de credință și compromiterii credincioșilor care au curajul de a-și asuma public statutul de creștin”, se arată în program.
Nicio mențiune despre musulmani, budiști, rastafarieni ori articolul din Constituție despre libertatea conștiinței.
Libertatea. Dar cu niște condiții
„Astăzi, măsurile statului de îngrădire a libertății de expresie sînt prea vădite ca să le mai enumerăm”, aflăm de la AUR.
Libertatea de expresie înseamnă și dreptul la lupta împotriva marxismului:
„Alianța noastră se declară fățiș împotriva oricărei forme de marxism contemporan. Curentele de corectitudine politică, ideologia de gen, egalitarismul sau multiculturalismul sunt forme camuflate ale plăgii neomarxiste. Niciun dialog nu se poate lega cu cei care, sub falsul paravan al combaterii discriminărilor, ajung să distrugă ierarhiile și valorile pe care secole de tradiție le-au ridicat cu răbdare și dragoste”
În ceea ce privește „colonizarea Europei cu populații alogene”, AUR atrage atenția asupra articolului 3 din Constituție care spune că „Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine”.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News