Live

Câciu, despre situația din economie: Nu vreau să folosesc cuvântul criză. În criză suntem de când ne-am născut

Data actualizării: Data publicării:
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Situaţiile economice complicate sunt „momente ale adevărului” pe care trebuie să le înfruntăm cu raţiune, spune ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

„Situaţiile acestea complicate, eu nu o să folosesc cuvântul criză pentru că nu suntem în zona asta - din punctul meu de vedere, depinde cum vrei să priveşti, dacă privim cu emoţie suntem în criză de când ne-am născut - situaţiile acestea complicate reprezintă momente ale adevărului pe care trebuie să le înfruntăm cu raţiune”, a spus Câciu, potrivit Agerpres.

„Dacă vă uitaţi la ajustările de pieţe, evident, întotdeauna când apar disruption-uri pe diverse zone, cum este cea pe lanţurile de aprovizionare care au legătură cu China, vedeţi, nu au legătură neapărat cu conflictul din Ucraina. Pe de altă parte, cele create de incertitudinile de pe lanţurile de aprovizionare din zona Rusiei şi a Ucrainei. Sunt momente care te pun în faţa elementelor de structură. Adică de asta spun momente ale adevărului. În momentele acelea vezi dacă eşti puternic, dacă eşti cât de cât stabil sau dacă eşti total vulnerabil.

Chiar şi ajustările de pieţe, la care ne aşteptam, nu sunt neapărat de o asemenea amploare cum au fost în alte perioade, dar volatilitatea, dinamica, este aproape zilnică, marjele în schimb nu sunt atât de mari ceea ce ne dă un răspuns, adică ne încurajează să mergem în continuare pe zona aceasta de investiţii”, a adăugat ministrul.

El a explicat că un moment al adevărului este retragerea din activele prea riscante. Bursele nu sunt active, sau acţiunile sau chiar şi obligaţiunile nu sunt active, riscante la fel cum sunt de exemplu investiţiile în zona digitală, a NFT-urilor sau alte elemente care acum nu ne dau răspunsul la acoperirea lor în garanţii.

„În schimb, ce trebuie noi să învăţăm - trebuie să fim mai curajoşi, să fim mai acceleraţi în a lua nişte decizii împreună cu mediul economic. Situaţiile complicate nu se vor opri. Sunt prea multe lucruri nerezolvate la nivel naţional, la nivel regional, la nivel mondial, prea multe provocări prin angajamentele de tranziţie digitală, de trecere la o economie verde, de combatere a schimbărilor climatice, prea multe chestiuni structurale care vor veni din trecut şi vor lovi”, a continuat el.

„Conflictul va trece, dar noi cum vom ieşi din acest conflict? Adică apelul meu este la parteneriat, la discuţii şi la accelerarea unor acţiuni. Nu trebuie să mai lăsăm lucrurile să meargă şi să ne lovească de fiecare dată şi de fiecare dată să constatăm că poate suntem slabi.

Cred că şi partea politică trebuie să facă un pact din perspectiva aceasta. Reformele la care România s-a angajat trebuie făcute. Unele nu sunt plăcute. Chiar mediul de afaceri nu neapărat le îmbrăţişează, sectorul bugetar nu neapărat le îmbrăţişează, dar va trebui să avem acest curaj şi să mergem accelerat spre reformă. Reformă economică, reformă bugetară, reforme structurale pe alte domenii, reforma energetică, pe zona de energie vedem ce înseamnă provocarea dependenţei de nişte lanţuri de aprovizionare care până acum patru luni ni se păreau foarte sigure pentru tot ce înseamnă omenire”, a continuat Câciu.

Întrebat despre reforme, el a spus că acestea au început, amintind digitalizarea ANAF.

„În ceea ce mă priveşte, la Ministerul de Finanţe lucrurile sunt avansate şi pe ceea ce înseamnă angajamente din PNRR chiar sunt închise pentru trimestrul II şi încercăm să închidem în trimestrul III tot anul 2022. Sunt provocări. Reformele nu se vor face dacă se rămâne la nivelul de emoţie. Aici eu sunt un pic mai sincer. Dacă ne emoţionăm de fiecare dată nu vom face nicio reformă. Deci noi trebuie să fim toţi împreună raţionali şi să nu uităm ce obiective avem” a spus Câciu.

El a adăugat că reformele se puteau face şi în criza trecută, dar „s-a lăsat puţin pedala” şi am ajuns să facem PNRR pentru a ne obliga la reforme.

Ministrul Finanţelor a precizat că nu se va renunţa la angajamentele pe care România şi le-a luat în faţa Comisiei Europene cu privire la procedura de deficit excesiv.

„Cvasitotalitatea analiştilor în perioada trimestrului I au spus că vom avea recesiune. Chiar am văzut analişti, reprezentanţi de bănci, care arătau cam cum va fi economia României şi iată că a fost creştere economică. După care, evident, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic, şi-au schimbat prognozele. De aceea fac apel la raţiune. Sunt instrumente cu care poţi acţiona să te ţii consecvent de ceea ce ţi-ai propus. Nu vei avea neapărat rezultate în fiecare zi pozitive, dar dacă te ţii de drumul pe care te-ai angajat cu siguranţă rezultatele la final vor veni”, a mai spus ministrul.

„Mă întorc la piaţa de capital. Piaţa de capital românească este o piaţă puternică raportat la instrumentele pe care le are la dispoziţie. Vor fi câteva listări puternice anul acesta şi care vor influenţa zic eu pozitiv şi vor ajuta să se treacă mult mai uşor din perspectiva capitalizării totale a Bursei de Valori Bucureşti. Mai trebuie să rămânem cu toţii împreună la chestiunea asta. Toţi împreună”, a mai spus Câciu.

Ministrul Finanţelor a participat, joi, la dezbaterea „Piaţa de capital: reglementări şi facilităţi menite să dezvolte piaţa de capital”.

Editor : M.B.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

Sunt convinși că dau o adevărată lovitură cu Ianis Hagi și nu mai stau pe gânduri: pregătesc transferul iernii!

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Războiul vilelor. Ce i-a cerut Ciucă lui Ciolacu, după ce premierul a solicitat informații despre „Palatul Împăratului”

BEC a încheiat înscrierea candidaturilor pentru alegerile parlamentare. Câți candidați au principalele partide

Dacă va deveni preşedinte, Ciolacu spune că nu va desemna niciodată premier de la AUR și nici nu va face alianță cu partidul lui Simion

Profesorii primesc o primă de 1.500 de lei, iar ceilalți angajați din școli, câte 500 de lei

Partenerii noștri