Klaus Iohannis la ONU: România și-a deschis frontierele și inima pentru ucraineni
Klaus Iohannis a participat marți la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU) de la New York, alături de alți aproximativ 150 de șefi de stat și de guvern din întreaga lume. Președintele român a vorbit despre agresiunea militară a Rusiei în Ucraina și despre consecințele acesteia asupra întregii omeniri și a dat asigurări că țara noastră va continua să sprijine Ucraina și pe cetățenii săi. „România și-a deschis frontierele și inima” pentru poporul ucrainean, a declarat Iohannis, adăugând că peste 2,3 milioane de ucraineni au trecut granițele în România.
Aproximativ 150 de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume sunt așteptați să ia cuvântul de la tribuna Adunării Geneale a ONU, care se reia timp de aproape o săptămână, pentru prima oară în format fizic după doi ani perturbaţi de pandemia de COVID-19. Adunarea, marcată de diviziuni profunde, se va concentra pe subiecte precum războiul din Ucraina, catastrofe climatice și insecuritate alimentară, într-o lume asediată de criză.
Discursul președintelui Klaus Iohannis la ONU:
Trăim vremuri dificile. Predecesorii noștri, care au adoptat Carta Națiunilor Unite, au avut „hotărârea de a salva generațiile următoare de calamitatea războiului". Aproape opt decenii mai târziu, pacea este, în continuare, amenințată, de această dată de noi provocări îngrijorătoare – cele mai grave de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Suntem martori din data de 24 februarie, la consecințele dramatice ale războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă, un membru permanent al Consiliului de Securitate, împotriva Ucrainei.
Suntem, de asemenea, martorii unei solidarități excepționale din partea a numeroase țări, unite în acordarea sprijinului lor Ucrainei, un membru suveran al acestei Adunări și o victimă a luni de agresiune împotriva civililor, a infrastructurii de bază și a economiei.
Consecințele acestui război sunt globale și nu se limitează la securitatea noastră. Ele implică încălcări flagrante ale normelor și principiilor dreptului internațional, inclusiv ale dreptului internațional umanitar și drepturilor fundamentale ale omului, precum și ale dezvoltării sustenabile globale. Acestea ar trebui să constituie motive majore de îngrijorare pentru noi toți, indiferent de distanța la care ne aflăm față de conflict.
Distinși colegi,
Nu există justificare pentru agresiunea militară împotriva unui stat suveran. Nu există justificare pentru vărsarea de sânge, distrugeri și suferințe umane. Este responsabilitatea noastră comună să fim uniți și să ne susținem valorile comune, ca membri ai Națiunilor Unite.
Democrația și drepturile universale ale omului sunt aspirații legitime pentru întreaga omenire. De aceea trebuie să acționăm acum și să îi sprijinim pe toți cei care luptă pentru libertate și democrație. Trebuie să garantăm respectul pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența tuturor Statelor.
România a sprijinit și va continua să sprijine Ucraina și pe cetățenii săi care luptă inclusiv pentru valorile și democrația noastre.
România și-a deschis frontierele și inima pentru toți cei care au căutat refugiu din calea războiului din Ucraina. De la începutul conflictului, peste 2,3 milioane de ucraineni ne-au trecut granițele.
România a oferit nu doar asistență de urgență, dar și sprijin pe termen mediu și lung pentru cei care au decis să rămână în țara noastră, acces liber la educație, servicii medicale și piața muncii. În plus, am oferit asistență umanitară directă și am constituit un hub logistic pentru coordonarea asistenței umanitare internaționale din întreaga lume. Sprijinul nostru nu se va opri aici.
Suntem conștienți că răspunsul nostru, în special la acest război, va modela viitorul nostru comun. Sprijinul nostru pentru pace ar trebui exprimat acum, mai puternic ca oricând.
Pentru apărarea valorilor noastre comune, este esențial să rămânem uniți și să îi aducem alături de noi pe toți, inclusiv pe aceia care încă mai ezită. Angajamentul și dialogul sunt cruciale pentru a depăși divergențele și, în același timp, pentru a combate răspândirea neadevărurilor și a propagandei.
Distinsă audiență,
Provocările cu care ne confruntăm în prezent, precum impactul schimbărilor climatice și pierderea biodiversității, insecuritatea energetică, lipsa accesului la alimente și educație și inechitățile sociale, devin din ce în ce mai grave. Acestea necesită răspunsuri și soluții, pe care cetățenii noștri le solicită pe bună dreptate. Pentru toate aceste probleme, acțiunea comună reprezintă singura cale de a avansa.
Securitatea energetică este o preocupare globală, care necesită soluții comune și acțiune responsabilă. Trebuie să combatem utilizarea energiei ca instrument de șantaj. Securitatea energetică necesită investiții strategice în surse regenerabile, în energie nucleară – cu implementarea unor proiecte de viitor, precum reactoarele modulare de mici dimensiuni – sau în hidrogen. De asemenea, necesită prețuri pentru energie care să fie accesibile cetățenilor noștri.
Asigurarea securității energetice este strâns corelată cu tranziția verde, pentru economii reziliente și neutre din punct de vedere climatic.
Legătura dintre schimbările climatice și pace și securitate ar trebui să fie mai proeminentă în cadrul discuțiilor noastre, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate.
În pofida eforturilor noastre, nu am reușit să depășim criza triplă a schimbărilor climatice, a poluării și a pierderii biodiversității. Toate eforturile noastre la nivelul Uniunii Europene și în coordonare cu partenerii internaționali au scopul de a identifica și implementa cele mai bune soluții la aceste probleme grave.
Peste două luni ne vom întâlni în Egipt pentru COP27, unde vor fi necesare angajamente suplimentare pentru atingerea neutralității climatice, alături de implementarea deciziilor deja anunțate. Timpul trece, iar planeta noastră nu mai poate aștepta.
Creșterea gradului de conștientizare, educarea generațiilor viitoare cu privire la protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice sunt de importanță majoră și reprezintă subiecte foarte importante pentru mine.
Educația constituie o prioritate de top pentru România și o investiție strategică în viitorul nostru. Prin urmare, privim cu speranță către Summitul Viitorului, care va avea loc în 2024.
Doamnelor și domnilor,
Utilizarea accesului la alimente ca armă și restricționarea accesului la hrană pe plan global sunt inacceptabile. Pentru a sprijini economia Ucrainei și a ajuta la gestionarea crizei alimentare globale, România a acționat de o manieră responsabilă prin facilitarea exportului a peste 4 milioane de tone de cereale ucrainene, ceea ce reprezintă 60% din cantitatea de cereale exportate de Ucraina, prin porturile noastre de la Dunăre și Marea Neagră, de la începutul crizei.
De asemenea, apreciem rolul Secretarului General al ONU în crearea Inițiativei Grânelor la Marea Neagră, care constituie, așa cum acesta a definit-o simbolic, o rază de speranță într-o lume care chiar are nevoie de ea.
Distinsă audiență,
România a promovat constant de-a lungul timpului menținerea așa-numitelor conflicte înghețate sau prelungite printre prioritățile de pe agenda noastră și concentrarea eforturilor pentru rezolvarea acestora.
Războiul împotriva Ucrainei ne-a arătat că, în asemenea condiții, absența războiului nu înseamnă pace. Conflictele prelungite, precum cele din regiunea Mării Negre, trebuie gestionate fără întârziere.
Distinși delegați,
Misiunile ONU de menținere a păcii au fost întotdeauna un instrument de importanță primordială pentru protejarea păcii și a securității.
Contribuția solidă a României la diverse operațiuni în jurul globului constituie o dovadă a angajamentului nostru. Trebuie să ne asigurăm că, în conformitate cu agenda Acțiunii pentru Menținerea Păcii, misiunile ONU de menținere a păcii devin mai eficiente și contribuie la soluții politice pentru rezolvarea conflictelor, plasând drepturile omului în centrul acțiunilor.
De asemenea, avem nevoie de acțiuni ferme ale comunității internaționale pentru a proteja și a promova drepturile omului. Trebuie să consolidăm sistemul ONU pentru Drepturile Omului și să asigurăm finanțarea sustenabilă și adecvată pentru toate activitățile acestuia.
Recunoaștem rolul esențial jucat de actorii din societatea civilă și de apărătorii drepturilor omului în promovarea și protejarea drepturilor omului. Asigurarea funcționării adecvate a instituțiilor democratice, susținerea respectării statului de drept și garantarea drepturilor și a libertăților fundamentale rămân esențiale .
În baza acestor convingeri ferme, România și-a depus candidatura pentru un loc în Consiliul Drepturilor Omului, pentru mandatul 2023-2025.
Distinsă audiență,
Doresc să închei prin a sublinia că trebuie să restabilim încrederea publicului în eficiența multilateralismului. Doar împreună vom reuși să identificăm și să implementăm soluții sustenabile pentru a asigura pacea globală, prosperitatea, respectarea drepturilor omului și realizarea unui mediu înconjurător sănătos pentru generațiile următoare!
Editor : I.C
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News