Protocoalele cu SRI. Mult așteptata decizie de la CCR, amânată din nou

ACTUALIZARE. Curtea Constituţională a României a amânat, miercuri, pentru 16 ianuarie, pronunţarea unei decizii asupra sesizării preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016, informează Agerpres.

Decizia CCR în această speță fusese deja amânată de mai multe ori și este așteptată cu nerăbdare, pentru că ar putea spulbera sute de dosare penale, dacă judecătorii constituționali decid că probele obţinute în baza protocoalelor secrete nu pot fi folosite în procese.

Sesizarea către CCR, înaintată la 8 octombrie, a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile acestuia în ziua respectivă.

Curtea Constituțională este așteptată, miecuri, să dea o decizie cu privire la controversatele protocoale secrete încheiate de diverse instituții din domeniul judiciar cu Serviciul Român de Informații. Pronunţarea CCR în această cauză a fost deja amânată de mai multe ori.

Este vorba despre niște acte administrative secrete semnate în 2009 și 2016 între SRI și instituțiile din justiție.

Sesizarea Curții Constituționale a venit din partea preşedintelui Camerei Deputaţilor, prin Florin Iordache (vicepreședinte, delegat în acea zi la șefia Camerei Deputaților). El a cerut Curții să spună dacă există un conflict de natură constituţională între Parlament şi Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din cauza protocoalelor încheiate cu SRI. Puterea este interesată ca judecătorii constituționali să spună ce urmează să se întâmple și care sunt efectele pe care le-au creat, adică dacă n-ar fi cazul să se revizuiască, de pildă, sentințe în care s-au folosit date, probe obținute prin interceptări care nu ar fi putut fi culese altfel decât prin intermediul acestor protocoale secrete. Observatorii spun că de pronunțarea așteptată de la CCR ar depinde o eventuală OUG pe amnistie și grațiere.

La rândul lor, cei din justiție spun că nu au făcut decțt să respecte legea. Aceste protocoale secrete sunt analizate de judecătorii constituționali în mai multe spețe, pentru că pe lângă această sesizare venită din partea Camerei Deputaților, există alte trei sesizări venite din partea opoziției, a președintelui Klaus Iohannis și a magistraților de la Înalta Curte ce vizează legea adoptată de Parlament, promovată, susținută de Liviu Dragnea, care vizează cam același lucru - desecretizarea protocoalelor și stabilirea a ce urmează să se întâmple cu efectele lor.

Context

Plenul CCR a luat în dezbatere, în 28 noiembrie, cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de-o parte, şi Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, cerere formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor.

Ulterior, Curtea Constituţională a anunţat că, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunţării la data de 13 decembrie 2018.

La data respectivă, din ”imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată”, CCR a amânat din nou pentru 19 decembrie. 

Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională în 8 octombrie, fiind semnată de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, căruia preşedintele Camerei, Liviu Dragnea, i-a delegat atribuţiile în aceeaşi zi.

În 24 august, Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a publicat, pe pagina sa de Facebook un protocol încheiat între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 7 decembrie 2016, reamintește News.ro. 

A doua zi, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, pe Facebook, că declanşează procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurată de către procurorul general Augustin Lazăr. În replică, procurorul general afirma că tema protocoalelor „este falsă” şi că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului de Justiţie.

Deputatul PSD Florin Iordache declara, în 25 septembrie, că protocoalele încheiate de Parchetul General cu SRI sunt inadmisibile, iar Parlamentul se gândeşte foarte clar să sesiseze CCR privind un conflict juridic de natură constituţională. „Prin semnarea acestor protocoale, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a transformat SRI în organ de urmărire penală. Noi analizăm dacă nu este vorba despre un conflict constituţional şi dacă este necesar să sesizăm Curtea Constituţională”, afirma Florin Iordache.

Mişcarea civică Iniţiativa România a sesizat  Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind un posibil conflict de interese penal în cazul delegării de către Liviu Dragnea a atribuţiilor de Preşedinte al Camerei Deputaţilor către dl Florin Iordache şi sesizării de către acesta a Curţii Constituţionale în legătură existenţa unor protocoale de colaborare între parchete şi SRI, ceea ce, conform organizaţiei, ar putea folosi ca pretext pentru revizuirea sentinţelor sau eliminarea din dosare penale a unor probe.

• Etichete:
• oug amnistie gratiere
• decizii curtea constitutionala
• protocoalele sri
• procese liviu dragnea

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei