Simona Camelia Marcu, aleasă preşedinte al CSM. Primele declarații ale noii conduceri
Magistraţii CSM și-au ales astăzi noua conducere, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. Şeful statului şi-a anunţat joi participarea la şedinţa care are loc în condițiile modificărilor aduse în Parlament la legile justiţiei, ce privesc inclusiv modificarea statutului Consiliului Superior al Magistraturii. La şedinţă a participat şi ministrul justiţiei, Tudorel Toader.
ACTUALIZARE 15:00 „Aș dori să transmit un mesaj către colegii noștri judecători și procurori, un mesaj de unitate care vine din partea sistemului, dar, dacă ați urmărit discuțiile din timpul plenului de astăzi, ați remarcat că de mai multe ori s-a rostit acest cuvânt și avem de gând - și eu, și dl vicepreședinte - să ne ținem de cuvânt.
Aș dori să transmitem un mesaj de deschidere către celelalte puteri ale statului, de dorință de a purta un dialog onest și deschis și cu societatea, fiind conștienți de faptul că justiția este un serviciu public în slujba cetățeanului. Cetățeanul este beneficiarul actului de justiție și acest lucru trebuie să conteze pentru echipa de conducere a CSM”, a spus Camelia Marcu în prima sa declarație în calitate de președinte al CSM.
La rândul său, Codruț Olaru - noul vicepreședinte al CSM, a declarat: „După cum știți, azi, la nivelul CSM a avut loc ședința de alegere a echipei manageriale pentru anul 2018. Am avut șansa și onoarea să pot fi ales într-o astfel de demnitate publică, demnitate care implică o responsabilitate enormă, implică o implicare totală, un dinamism total, o deschidere maximă către comunicare. Sunt adeptul unei comunicări reale cu dvs, reprezentanții mass-media, inclusiv atunci când activitatea Consiliului poate comportă eventuale critici, eventuale discuții mai mult sau mai puțin benefice pentru sistem. Sunt adeptul unei informări reale, în timp real și dvs aveți dreptul să știți aceste lucruri. Același mesaj de unitate la nivelul Consiliului, un consiliu consolidat din interior este un consiliu care transmite și generează un sistem judiciar consolidat în totalitatea sa. Vă asigur de toată disponibilitatea noastră”.
ACTUALIZARE 13:12 Simona Camelia Marcu a fost aleasă vineri preşedinte al CSM, ea primind votul favorabil a 11 dintre membrii Consiliului. Opt au votat împotrivă, informează News.ro.
Vicepreşedinte al CSM a fost ales Codruţ Olaru.
Au fost singurele candidaturi depuse pentru cele două funcţii.
Simona Camelia Marcu, în vârstă de 51 de ani, este membru al CSM din partea Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie. Potrivit CV-ului său, Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 şi la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.
În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru „echilibrul sistemului judiciar”, arătând că „CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente”.
De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că „aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei”.
Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2017, judecătoarea are un apartament de 143 de metri pătraţi şi o casă de 285 de metri pătraţi în Bucureşti. În declaraţia sa de avere sunt menţionate şi proprietăţi ale soţului său, avocatul Vasile Gil - o casă în Alexandria şi terenuri în Bucureşti, Mogoşoaia şi Alexandria. Simona Marcu deţine şi două autoturisme Alfa Romeo şi Peugeot, precum şi bijuterii în valoare de 6.000 de euro. Ea are şi credite la bănci în valoare totală de peste 183.000 euro. La capitolul venituri, judecătoarea a menţionat suma de 227.861 de lei încasată ca judecător la ICCJ, 24.747 de lei obţinuţi ca membru în comisii de concurs la CSM, 14.612 de lei ca „formator” la Institutul Naţional al Magistraturii şi 17.550 de lei din închirierea apartamentului din Bucureşti. Ea a menţionat şi veniturile Cabinetului de avocatură Vasile Gil, în sumă de 437.978 de lei.
În februarie 2017, Simona Camelia Marcu a cerut în şedinţa CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, „a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat”. Ea a cerut suplimentarea ordinii de zi a CSM cu acest punct, dar solicitarea a fost respinsă.
Citiți și: Cine este judecătoarea care a cerut verificarea lui Augustin Lazăr
Lazăr, după alegerile de la CSM: „Recomandarea mea e să privim în viitor, să fim optimiști”
ACTUALIZARE 12:00 Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ), Cristina Tarcea, a avut de făcut unele reproșuri CSM, spunând că, deşi aştepta unitate de la acesta şi speranţă pentru rezolvarea unor probleme din sistemul de justiţie, a picat ambele teste. Ea şi-a exprimat dorinţa ca viitoarea conducere să fie atentă la aceste două probleme. Detalii aici.
ACTUALIZARE 11:15 Un răspuns la criticile lui Klaus Iohannis în privinţa modificărilor din justiţie a venit imediat de la ministrul Tudorel Toader, prezent, alături de președinte, în şedinţa CSM de vineri. Ministrul justiției a spus că membrii comisiei Iordache au fost cei care şi-au asumat proiectele pe care le-au transformat în iniţiativă legislativă. Detalii, aici.
Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)
Poliția maghiară intervine cu explicații după ce Iohannis l-a ignorat pe Viktor Orban
Iohannis, cheltuieli uriașe pe vizitele externe. Cum au evoluat costurile cu deplasările sale de când a ajuns la Cotroceni
Ce cheltuieli a avut Klaus Iohannis în deplasările externe, în doi ani de mandat
Rareș Bogdan îi ia din nou apărarea lui Iohannis
Rareș Bogdan, despre terenul de golf de la vila Neptun: „E o pajiște cu trei găuri. Așa pot să fac și eu”
Ciolacu, despre terenul de golf de la vila lui Iohannis
Ponta: Ciolacu va intra în turul 2 al prezidențialelor/ Ce spune consilierul premierului despre soarta liderului PSD dacă va pierde
Liberalii cred că declarațiile lui Iohannis „îngroapă” șansele lui Ciucă
ACTUALIZARE 10.30. Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, vineri, la şedinţa CSM, că dacă se va discuta despre modificarea Constituţiei şi arhitectura statului, ar trebui introdus chiar în legea fundamentală principiul integrităţii, pentru că persoanele cu probleme penale nu au ce căuta în fruntea statului. „Avem câteva persoane urmărite penal în conducerea statului”, a ținut să reamintească președintele, subliniind, însă, că „nu este de mirare” și că nu se poate nega că sistemul electoral a permis aceasta. Tocmai de aceea, în opinia președintelui, în cazul unei rediscutări a Constituției, ar fi „obligatorie” introducerea principiului integrității.
Preşedintele a mai spus că nu ştie dacă a mai fost un an în care CSM să aibă o aşa activitate intensă, complicată şi cu impact puternic.
„Când am devenit preşedinte, am promis că voi încerca să introduc alt fel de a face politică, cu mai puţine artificii, mai puţin scandal şi cu mai multe rezultate. Mi-am imaginat că după un timp rezonabil de scurt anumite lucruri sunt evidente şi nu mai trebuie spuse în fiecare an. (...) Îmi face recunosc plăcerea să spun câteva lucruri care cred că sunt chiar de bază şi simple. În România justiţia e independentă şi trebuie să rămână aşa. Eu, preşedintele României, voi face tot ce îmi stă în puterea constituţională să fac să garantaţi independenţa justiţiei. Veţi avea în mine un partener şi susţinător constant pe care vă puteţi baza”, a continuat Klaus Iohannis, citat de News.ro.
Preşedintele s-a declarat foarte mulţumit de modul în care CSM a știut şi în 2017, şi înainte să se implice şi să garanteze independenţa justiţiei în România.
„Eu cred şi am toată încrederea în dumneavoastră că veţi merge mai departe tot aşa. Pentru România nu există alta cale. Vedem cu toţii perindându-se pe la televiziuni şi în faţa camerelor diverşi politicieni de diferite coloraturi care spun lucruri surprinzătoare. (...) Nu am crezut acum 3 ani că o să mai văd pe la televizor politicieni care aparent foarte serios spun că justiţia nu trebuie să-şi facă de cap şi astfel de afirmaţii fundamental şi constituţional deplasate. Faptul că se fac astfel de afirmaţii în spaţiul public trebuie să ne dea de gândit foarte serios”, a mai afirmat Klaus Iohannis.
Citiți și:
Legile justiției. Mesajul transmis de Iohannis judecătorilor CCR
În şedinţa de vineri, CSM va alege preşedintele şi vicepreşedintele pentru anul 2018, mandatele acestora fiind de un an.
Klaus Iohannis a participat şi anul trecut la alegerea noilor şefi ai CSM. Atunci a profitat de ocazie pentru a transmite un mesaj extrem de dur cu privire la intenţiile puterii de modificare a legilor justiţiei.
Acum, contextul este extrem de tensionat, odată cu trecerea legilor justiţiei prin Parlament, dar şi cu apariția unor amendamente controversate propuse la Codurile penale. Printre legile modificate de parlamentari şi atacate la Curtea Constituţională se numără inclusiv statutul Consiliului Superior al Magistraturii.
Aceasta va fi prima apariţie publică a şefului statului din acest an.
Potrivit News.ro, pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii candidează judecătoarea Simona Camelia Marcu, membru al CSM din partea instanţei supreme, iar pentru postul de vicepreşedinte şi-au depus candidatiurile procurorii Codruţ Olaru şi Nicolae Solomon.
Pentru funcția de președinte al CSM au fost vehiculate și alte nume, dar potrivit Digi24, înainte de începerea ședinței CSM nimeni nu-și depusese oficial candidatura.
Codruţ Olaru a fost, din mai 2013 până în 2016, adjunct al procurorului general al României, iar anterior, din 11 ianuarie 2007, a fost procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Potrivit decretului 752 din 2014 semnat de Traian Băsescu şi contrasemnat de Victor Ponta, la data de 1 decembrie 2014, colonelului în rezervă Olaru Vasile Codruţ i s-a acordat gradul de general de brigadă cu o stea. În 17 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a generalului de brigadă Codruţ Olaru, surse judiciare declarând la acel moment că Olaru ar dori să activeze ca procuror militar.
Nicolae Solomon a fost procuror la Medgidia, apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. În 2011-2013, a fost procuror criminalist şi purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Ulterior, a fost procuror la Parchetul instanţei supreme, iar din octombrie 2013 prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot.
În 2017, preşedintele CSM a fost judecătoarea Mariana Ghena, iar postul de vicepreşedinte a fost ocupat de procurorul Cristian Ban. Din Consiliu mai fac parte judecătorii Mihai Andrei Balan, Gabriela Baltag, Andrea Annamaria Chiş, Simona Camelia Marcu, Mihai Bogdan Mateescu, Evelina Mirela Oprina, Lia Savonea, Nicoleta Margareta Ţînţ şi procurorii Florin Deac, Codruţ Olaru, Nicolae Andrei Solomon, Tatiana Toader. De asemenea, preşedintele ICCJ, Iulia Tarcea, procurorul general Augustin Lazăr şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader sunt membri de drept ai CSM. Din CSM fac parte şi Victor Alistar şi Romeu Chelariu, ca reprezentanţi ai societăţii civile, reamintește News.ro.
Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii principale: reprezintă CSM în relaţiile interne şi internaţionale; coordonează activitatea Consiliului şi repartizează lucrările pentru plen şi secţii; prezidează lucrările plenului CSM, cu excepţia cazului în care la lucrări participă preşedintele României; propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi de ocupare a locurilor devenite vacante; semnează actele emise de plen; sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice; desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; prezintă, în şedinţa publică a plenului, raportul anual asupra activităţii CSM, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a CSM şi de plen.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News