INTERVIU EXCLUSIV. Charlie Ottley, mesaj dur pentru guvernanți: Drumurile proaste și gunoaiele distrug turismul

Charlie Ottley, realizatorul celebrelor documentare Wild Carpathia și Flavors of Romania a acordat în exclusivitate un amplu interviu Digi24. Britanicul, care locuieșe de un an la Șirnea, județul Brașov, spune că în ultimul an și jumătate a făcut tot ce a putut pentru a promova România și că este nevoie de o campanie puternică de publicitate pentru a aduce turiști în țară. În interviu, realizatorul de filme documentare atrage atenția autorităților din România că drumurile proaste și gunoaiele distrug turismul.

Cosmin Prelipceanu, jurnalist Digi24: Charlie Ottley, bun venit! Ne pare bine că sunteți aici.

Charlie Ottley: Este plăcerea mea. Mulțumesc pentru invitație.

Cosmin Prelipceanu: Tocmai ați venit de la Șirnea...

Charlie Ottley: Într-adevăr. De la fermă...

Cosmin Prelipceanu: De la fermă... acolo trăiți.

Charlie Ottley: Da, acolo locuiesc.

Cosmin Prelipceanu: Tot anul?

Charlie Ottley: Da, tot anul, de anul trecut. Am terminat reparațiile la casă anul trecut, cam pe vremea asta. Așa că am trecut prin toate anotimpurile, ceea ce este grozav. Nu am stat chiar tot timpul, pentru că am filmat mare parte din acest an în deltă dar, când nu aveam filmări ne întorceam acasă, trăind într-o manieră foarte aproape de natură, ceea ce pentru mine a fost un adevărat lux.

Cosmin Prelipceanu: Locuiți pe un deal...

Charlie Ottley: Locuim pe coasta unui deal...

Cosmin Prelipceanu: Și vedeți...

Charlie Ottley: Avem o priveliște până spre Postăvaru, la kilometri depărtare. Este absolut minunat, niciodată nu mi-am închipuit că voi avea norocul să trăiesc într-un loc atât de frumos ca acesta.

Cosmin Prelipceanu: Aveți electricitate, internet...

Charlie Ottley: Avem electricitate, avem fibră optică, WiFi... ce vreau să spun este că în apropiere este parcul național Piatra Craiului, uneori... aseară auzeam... literalmente la câteva sute de metri de casă... un mistreț era la marginea pădurii, mai aveam puțin și le vedeam ochii roșii. Și chiar mi-a plăcut acest lucru. Adică, este extraordinar să fii atât de aproape de natură și în același timp să ai tot confortul de acasă.

Cosmin Prelipceanu: Vin urșii pe acolo?

Charlie Ottley: Sunt destul de discreți...

Cosmin Prelipceanu: Ce noroc pe voi...

Charlie Ottley: Da, știu, uneori asta este o problemă... dar, da suntem norocoși... uneori, dispar merele peste noapte din livadă, lucruri din astea... dar nu ne-am trezit față în față.

Cosmin Prelipceanu: Aveți o problemă, nu doar dumneavoastră, ci comunitatea de acolo, întreaga țară are o mare problemă cu gunoaiele.

Charlie Ottley: Da.

Cosmin Prelipceanu: Este și motivul pentru care urșii vin să se hrănească în sat.

„Oamenii vin la picnic și lasă resturi de hrană, nu le pun în pubele, nu iau resturile cu ei acasă, iar asta atrage urșii”

Charlie Ottley: Da, este unul din motive. Cred că unele destinații favorite ca acelea din Bucegi, Retezat, etc... oamenii vin la picnic în natură și lasă hrană, sandvișuri, nu le pun în pubele și ceea ce este cel mai important nu iau resturile cu ei acasă, asta atrage animalele, iar urșii vin direct acolo. Iar acolo unde sunt pubele, prea puține sunt gândite să reziste urșilor. Așadar, astfel de lucruri îi familiarizează pe urși cu oamenii și de aceea vin aproape de comunitățile umane, unde sunt zonele de picnic și asta constituie o mare problemă.

Dar, dincolo de ea este vorba de afectarea mediului, de asemenea, ecosistemului. Și cum ajunge să arate un astfel de loc.

Dacă vrem să atragem turiștii din lumea întreagă să vină și să aprecieze peisajele uimitoare, care-ți taie răsuflarea, pe care le avem aici în România, trebuie să le păstrăm curate. Pentru că turiștii care ajung la Otopeni și pleacă pe valea Prahovei, parcă văd un fel de Crăciun semnat de Banksy, pe malurile râurilor, plastic atârnând de crengile copacilor, sticle și cutii de bere peste tot, tot gunoiul aruncat de oameni în râuri sau care ajunge în râuri, și rămâne blocat în tufișuri, lângă locurile pentru picnic... este chiar rău.

Toate astea le dau impresia străinilor că românii nu se respectă pe ei înșiși, pentru peisajele lor, pentru moștenirea naturii pe care au primit-o în grijă.

Cosmin Prelipceanu: Dar au acest tip de respect?

Charlie Ottley: Ei bine, sper că mulți dintre cei care ne ascultă acum vor spune că ei au acest respect și cred că asta este fantastic dar, mulți nu au acest tip de respect. Văd oameni care aruncă cutii din mașină când trec printr-o zonă, merg la picnic și lasă gunoaie pe marginea drumului. Este foarte, foarte trist pentru că România este o țară așa de frumoasă, iar turismul depinde și de cât de mult păstrează această frumusețe.

Cred că România are o mulțime de lucruri pe care alte țări nu le au, așa-numiții plămâni ai Europei, este protectoarea celor mai mari păduri virgine din Europa, două treimi din urșii Europei, lupii, râșii... toate acestea sunt o uriașă comoară, să ai această biodiversitate incredibilă. Dar, trebuie să aveți grijă de ea.

„Am încercat să convingem guvernul să ne ajute cu niște fonduri, au refuzat așa că am mers în sectorul privat”

Dacă vrem să o folosim ca pe un motiv de promovare pentru România, veniți în colțul sălbatic al Europei, ceea ce am și făcut în cadrul campaniei noastre BBC anul trecut, am creat o nouă imagine a României, în fiecare țară din Europa, America și Orientul Mijlociu prin BBC World, am încercat să convingem guvernul să ne ajute cu niște fonduri, au refuzat așa că am mers în sectorul privat, am strâns 45.000 de euro în aproape trei săptămâni, pentru că multă lume a crezut că este o idee foarte bună.

Am avut campania cu cel mai mare succes din istoria României, vorbind de promovarea în afară, pentru că BBC World înseamnă 465 de milioane de telespectatori din toată lumea, oameni care călătoresc și vorbesc mai mult decât propria limbă.

Așadar, despre România am rulat patru filme, pe tema veniți în colțul sălbatic al Europei, călătoriți prin părțile ei sălbatice. Și a fost un mare succes, oamenii au privit România cu alți ochi. Cred că este un avantaj unic pentru promovarea țării, dar trebuie să o păstrăm frumoasă.

Așa că luați-vă gunoiul acasă cu voi. De asemenea, la nivelul doi, nu e doar despre luarea acasă a propriului gunoi, dacă ești în natură și vezi sticle de plastic, ia-le și du-le acasă cu tine. Cu cât putem face mai mult să o păstrăm impecabilă, cu atât mai bine.

Cosmin Prelipceanu: Cât a durat călătoria dumneavoastră spre București?

Charlie Ottley: Cinci ore.

Cosmin Prelipceanu: Cinci ore?!

Charlie Ottley: Da, aproape cinci ore, patru ore și jumătate.

Cosmin Prelipceanu: Pentru 200 și ceva de kilometri?!

Charlie Ottley: Ca să fiu sincer, mergem des pe partea cealaltă, pentru că știu cât de prost este drumul. Este o problemă majoră și pentru turism, nu doar pentru oamenii care fac naveta, care muncesc și pierd ore în șir de lucru blocați în mașini. Dar, de asemenea, pentru turiștii care vin, ei petrec 4-5 ore pentru a ajunge în Transilvania și asta e prima lor impresie. Nu e bine, pierd timp din vacanță, se gândesc că trebuie să se și întoarcă.

„Oamenii se vor gândi dacă vor în România unde să stea 10 ore în mașină, sau în Croația unde este curat și drumurile sunt mai bune”

Oamenii se vor gândi dacă vor cu adevărat să meargă în România, unde să stea 10 ore în mașină, chiar înainte de a începe vacanța sau dacă să meargă undeva precum Croația sau în alte părți unde este mai curat și drumurile sunt mai bune. Așa că trebuie să rezolvăm și asta.

Este o problemă și pentru București, pentru că oamenii nu vor mai zbura către București, asta înseamnă că nu vor mai vizita orașul, obiectivele, ci vor zbura la Sibiu sau Brașov imediat ce vor putea face acest lucru, după deschiderea aeroportului din Brașov. Mulți turiști vor ajunge direct în Transilvania, așa că Bucureștiul va fi sărit. Cred că asta este un dezastru pentru Capitală.

Cosmin Prelipceanu: Un film despre Delta Dunării, de ce?

Charlie Ottley: Am făcut Wild Carpathia de la 1 la 5, a fost o trilogie în cinci părți, ca Douglas Adams. Iubesc Delta, am inclus un pic din ea când am făcut episodul 2, „De la munți la mare”, a fost uimitor. A fost ultimul loc ca regiune pe care l-am promovat.

Este foarte important ca Delta să fie promovată așa cum trebuie, istoric, nu a fost niciodată promovată cum trebuie, niciun guvern nu a făcut un lucru bun privind promovarea României, așa că nici în privința promovării Deltei Dunării în străinătate. Noi acum încercăm să-i spunem Amazonul Europei, este Amazonul Europei. Când te gândești la asta, oamenii spun wow. Sunt peste 4.000 de kilometri pătrați de lacuri, păsări rare, canale, păsări, animale, floră.

Este un loc extraordinar, este o bijuterie sau ar trebui să fie o bijuterie pe coroana turismului românesc. Dar nu este, pentru că s-au făcut multe pentru promovarea ei.

Am avut ocazia să facem un episod întreg, timp de un an, în toate anotimpurile, din iarnă până la primăvara, vară, toamnă și apoi iar iarna și să spunem povestea florei și a faunei, a peisajelor care își schimbă culoarea și a oamenilor care trăiesc acolo, cultura, viața pescarilor, a oamenilor care încearcă să facă bani din turism, oamenii care sunt acolo pe teren, de la călugării din mănăstiri până la pescarii din bărci.

A fost o experiență culturală foarte interesantă și am putut să vedem dincolo de aparențe, să vedem toate lucrurile care o fac frumoasă și unică, dar și lucrurile care pun probleme, provocările care trebuie depășite.

„Delta Dunării este neatinsă în multe locuri, este unică în toată Europa, nu mai este niciun loc ca acesta” 

Cosmin Prelipceanu: Trăiți într-o zonă de deal, ați văzut atât de multe locuri frumoase, de ce v-a plăcut Delta Dunării?

Charlie Ottley: Pentru că încă este neatinsă în multe locuri, este unică în toată Europa, nu mai este niciun loc ca acesta, așa că este o ocazie minunată și fantastică pentru România să primească turiști nu doar interni, ci și din toată lumea, nu doar din Europa.

Este un loc incredibil, dacă îl promovăm cum trebuie, vom avea turiști americani, australieni, oameni de pe tot globul care vor veni să vadă ce are delta de oferit, pentru că este un loc unic. Așa că am vrut să arăt asta, am vrut să-i prezint frumusețea în timpul iernii, dar și vara, pentru că este rece, dar superbă. Zăpada și gheața, singurătatea, pelicanii creți, veți vedea din film. A fost foarte important pentu mine să surprind spiritul locului.

Cosmin Prelipceanu: Într-un interviu din februarie, cred, ați spus: „Haideți să fim sinceri, Delta Dunării este în pericol, există multe construcții ilegale, sunt probleme privind pescuitul, este poluare”. Există vreo soluție?

Charlie Ottley: Există un număr de soluții. Să ne uităm la pescuitul excesiv, de exemplu. Una dintre probleme este că, în mod tradițional, pescarii duc peștele prins la un depozit, nu-l pot vinde direct restaurantelor. Practic, ei vând distribuitorilor care îl vând mai departe companiilor, iar prețul crește. Nu știu cu cât, dar ar putea fi triplu față de ceea ce primesc pescarii pe pește. Așa că ei nu pot obține suficienți bani din vânzarea peștelui direct către restaurante sau hoteluri. Ca producător local să poți să-ți vinzi legumele bio direct în piață, asta ar fi ceva normal. Asta le-ar aduce lor mai mulți bani, pentru că este greu să fii pescar. Iarna este foarte greu, sunt anumite perioade când poți pescui și doar dacă sunt condiții adecvate. Este un chin mare și mulți dintre ei au plecat. Unii apelează la braconaj, pentru a face rost de bani și asta provoacă probleme, așa cum știm cu toții.

Cred că reglementările și ajutarea acestor oameni sunt foarte importante. Pe de o parte avea asta, avem și poluarea, nu există reglementări privind șalupele în Deltă. Ar trebui să plătești ceva pentru a vizita Delta, dar sunt atâtea puncte unde turiștii se pot urca în bărci și intra în deltă. Nu există reglementări în această privință și ar trebui obținuți bani pentru a păzi Delta, pentru a ne asigura că nu sunt încălcări, că oamenii nu conduc cu 160 km/h printre pelicani.

Excursiile de o zi în deltă sunt o idee foarte proastă, pentru că mergi pentru câteva ore, nu o vezi așa cum trebuie, consumi o grămadă de combustibil pentru a ajunge acolo și o grămadă de combustibil ajunge în apă, pentru că se merge cu barca. Sunt mulți oameni care o vor vizita, dar trebuie vizitată așa cum trebuie. Nu spun că toată lumea trebuie să meargă în canoe, dar dacă mergi și stai pentru câteva zile, vei contribui cu mai mulți bani la economie, vei ajuta oamenii să aibă surse alternative de venituri în afară de pescuit - ecoturism, gazde particulare, puncte gastronomice și lucruri de genul acesta. Acest lucru adaugă valoare și asigură venituri atât de necesare oamenilor săraci din comunitățile sărace de acolo.

Cosmin Prelipceanu: Considerați că aceste locuri speciale ar trebui să aibă propria poliție? Credeți că este o soluție?

„Gunoaiele nu vin din amonte. Noi suntem de vină. 80% din gunoaiele din Delta Dunării vin din Delta Dunării”

Charlie Ottley: Sunt mai multe agenții în Deltă. Cred că sunt șapte, cum ar fi rezervația biosferei, consiliul județean... Nu comunică între ele. Este greu de obținut un consens ca să fie creat un plan pozitiv pentru a face schimbări. Dragarea, de exemplu, este o chestiune controversată în prezent. Dar dacă nu draghează canalele care ar trebui să fie deschise pentru turism, atunci scade numărul de trasee pentru turiști. Asta aglomerează rutele deschise. Sunt trasee oficiale pe care turiștii au voie să meargă prin Deltă. Circuite. Sunt șapte sau opt. Dar poate fi străbătută doar o mică parte din acele circuite deoarece canalele și lacurile au fost lăsate să se colmateze cu aluviuni. Așa că mai mult trafic este împins către zone din ce în ce mai restrânse. Atunci oamenii vor decide să meargă în alte locuri. Vor ieși de pe traseu. Vor rupe plasele pescarilor, vor intra în zone rezervate pescarilor, vor polua zone care ar trebui să rămână neatinse. Aceste lucruri nu sunt suficient reglementate.

De asemenea, ați spus că am vorbit despre dezvoltarea exagerată. Construcțiile sunt o mare problemă în Deltă. Nu sunt reglementări despre ce clădiri pot fi ridicate pe maluri. Hoteluri de beton apar peste tot, cu trei-patru etaje... Nu ar trebui să fie lăsate să depășească o anumită înălțime. Cred că în lege scrie că nu ar trebui să aibă mai mult de două sau trei etaje. Ideal ar fi să fie folosite materiale tradiționale, cum ar fi trestia. Doar că nu se întâmplă așa. Oamenii construiesc fără autorizații. Și după ce pun ultima cărămidă, vine cineva și spune că este ilegal, că nu se poate. Proprietarul este trimis la o altă agenție, care îi spune că trebuie să demoleze tot. După ce a terminat, este pus să dărâme totul, ceea ce duce la mari probleme de mediu. Apoi merge la o altă agenție pentru autorizație de demolare, dar acolo i spune că nu poate să demoleze, deoarece ar fi mai dăunător decât să lase clădirea în picioare. Practic, ai autorizație să construiești ce vrei și este aproape imposibil de controlat.

Cosmin Prelipceanu: Mai avem și problema cu gunoaiele.

Charlie Ottley: Da, problema cu gunoaiele. Oamenii vin... Există impresia că gunoaiele vin din amonte. Că este, de fapt, vina Germaniei...

Cosmin Prelipceanu: Că vin din toată Europa...

Charlie Ottley: … că Austria, că austriecii sunt de vină. Nu, noi suntem de vină. 80% din gunoaiele din Delta Dunării vin din Delta Dunării. Acest lucru este provocat de o gestionare defectuoasă a gunoaielor în satele și comunitățile din Deltă și din jurul Deltei, dar și de turiștii care vin, stau câteva zile, campează pe maluri și lasă gunoaiele acolo. Asta înfundă tot sistemul. Este groaznic. O să puteți vedea în film.

Am vorbit cu niște pescari care se lamentau cât de mult s-a schimbat situația în 10-20 de ani. Nu înțeleg de ce oamenii care vin să vadă ceva frumos ajută la urâțirea locului. Dacă vii să apreciezi locul, de ce să iei cutia de suc și să o arunci din barcă? De ce să-ți lași cutia de bere pe mal, sau sticle de plastic sau ambalaje de staniol? Este ciudat. Eu nu înțeleg. Dar oamenii fac asta, cu miile. Asta ar trebui să schimbăm și urgent.

Cosmin Prelipceanu: O să ne uităm la film în această seară, alături de întreaga lume.

Charlie Ottley: Asta sper. Acesta este visul. Filmul va fi transmis live pe Digi Life și pe Digi24.

Cosmin Prelipceanu: Și pe canalul meu.

Charlie Ottley: Da și pe canalul tău. Visul meu este ca toți cei care ne ascultă acum să intre imediat, că nu mai e prea mult timp, pe social media și să spună, în următoarele ore, tuturor prietenilor de pe Facebook, mai ales românilor din străinătate, să distribuie linkul către Digi Life și să spună la ora 22, ora României, se va difuza.

Este un lungmetraj, are o oră și jumătate, deși trebuiau să fie doar 45 de minute. Dar sunt prea multe de zis și prea multe de arătat. E timp, distribuiți prietenilor. Dacă reușim să ajungem la toți românii din străinătate iar ei vorbesc cu toți prietenii lor, le dau sutelor de prieteni de pe Facebook linkul și le spun că începe într-o oră și jumătate, atunci putem să facem un eveniment global. Oameni de pe toată planeta s-ar putea uita. Ar putea fi mai greu pentru australieni, că trebuie să se trezească la 4 dimineața. Dar hai să ne concentrăm pe Europa, cel puțin.

Dacă mai mulți oameni vor vedea cât de frumoasă este Delta, mai mulți oameni vor veni în România anul viitor, după ce lumea se redeschide.

„Ministerul Turismului nu mai e eficient de nu știu câtă vreme”

Avem nevoie cu disperare să promovăm turismul în această țară, nu doar Delta, ci întreaga țară. Guvernul nu a făcut absolut nimic în această privință, e atât de nefolositor, nu e în stare nici măcar să organizeze un guvern, fără să se alieze cu dușmanii și cu alții. Ce să mai vorbim să aibă un Minister al Turismului care să promoveze această țară în afara granițelor.

Ministerul Turismului nu mai e eficient de nu știu câtă vreme. Ultimul a fost unit cu alte ministere. Nu a avut resursele să-și facă treaba. Noi am fost Ministerul Turismului. În ultimul an și jumătate, noi am fost singurii care am făcut lucruri pentru a promova România în străinătate. Anul acesta nu a fost nici măcar la o expoziție, România nu s-a deranjat să meargă.

Marea problemă cu COVID-19 este că oamenii nu mai călătoresc pe distanțe lungi, pentru că este prea înfricoșător, nu mai pleacă departe, dar cred că riscul de a se îmbolnăvi cu COVID-19 este mai mic dacă zboară doar câteva ore. Nu e logic, dar asta fac.

Avem această oportunitate de a merge la alt nivel, de a deschide, de a face publicitate României în lume, în Europa și de a spune, haideți, veniți într-o zonă sălbatică, unde te poți îndepărta de oameni, în sate izolate, în castele retrase, în păduri sălbatice, în munți. Cred că aceste lucruri îi vor atrage din plin pe europeni. Și totuși nu avem pe nimeni care să facă aceste lucruri.

Avem nevoie să facem asta acum, toate celelalte țări fac asta, Polonia, Slovenia, Croația. Toate își fac publicitate, nu doar pe BBC World, dar și pe CNN, peste tot. Fac totul să iasă în față. Avem nevoie să înhățăm turiștii, pentru că fac planuri acum pentru anul viitor. Trebuie să ne asigurăm că revin, pentru că toate hotelurile și restaurantele din această țară se chinuie. În regulă, există turism domestic, dar sunt multe alte afaceri care sunt pe marginea prăpastiei din cauza pandemiei. Trebuie să le susținem, nu doar prin a nu ne duce în străinătate și să cheltuim banii aici, în România, dar și prin încurajarea altor oameni să vină aici și să vadă cât de frumoasă este România.

Cosmin Prelipceanu: Vă mulțumesc foarte mult, Charles Ottley.

Charlie Ottley: Cu plăcere! Cu drag!

Editor : Liviu Cojan

• Etichete:
• interviu
• film documentar
• turism
• delta dunarii
• cosmin prelipceanu
• charley ottley
• delta salbatica

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei