EXCLUSIV. Explicațiile ministrului Apărării în scandalul înlocuirii șefului Statului Major al Apărării
Ministrul Apărării, Gabriel Leș, a vorbit la Digi24 despre scandalul iscat între Guvern și președintele țării în privința numirii șefului Statului Major al Apărării. Dclarațiile sale vin în condițiile în care războiul politic a atins o instituţie care fusese ferită până acum: Armata. Omul aflat în mijlocul disputei: un militar de carieră, cu un CV ireproşabil, generalul Nicolae Ciucă. Este vorba despre militarul care a comandat primele trupe trimise de România în Afganistan, în calitate de aliat al Statelor Unite. Ministrul Apărării vrea schimbarea şefului statului major al Armatei, preşedintele i-a prelungit mandatul.
Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni
Anchete după desecretizarea documentelor CSAT
Bolojan, reacție după desecretizarea documentelor CSAT care arată interferențe externe în alegeri: Poate afecta procesul electoral
Parchetul General s-a autosesizat după desecretizarea documentelor CSAT
„Sistemul de securitate a fost penetrat, spulberat”
Elena Lasconi, după declasificarea actelor CSAT: „Românii trebuie să decidă prin vot dacă vor să facă România cadou Rusiei”
Lasconi, despre desecretizarea actelor din CSAT: „Putea să se întâmple mai devreme un pic”
Elena Lasconi, apel la Klaus Iohannis: „Să descretizeze acele informații importante. E vorba de influența Rusiei”
CSAT: TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu
Gabriel Leș a explicat că în ultimii 28 de ani, a existat o singură prelungire de mandat, iar în rest, toți șefii de stat major au fost schimbați atunci când li s-a terminat mandatul de 4 ani.
„Deci s-a ajuns la încetarea unui mandat și decizia mea a fost să nu prelungesc acest mandat, pe argumente cât se poate de obiective, zic eu. Nu voi discuta calitatea d-lui Ciucă, pentru că este un om respectat peste tot, dar nu era corect față de ceilalți generali, care teoretic se încadrează la această nominalizare și nu aș fi vrut să transmit un semnal de lipsă de leadership în armata română”, a spus Gabriel Leș la Digi24.
El a mai spus că i-a transmis președintelui că nu vrea să prelungească mandatul generalului Nicolae Ciucă, pentru că „regula în MApN este să nu se prelungească mandatele de conducere”.
Ministrul spune că decretul emis de președintele Klaus Iohannis este în vigoare, așa că nu există probleme în ceea ce privește funcționarea Statului major al apărării. Aceasta, deși guvernul contestă acest decret, pe care îl consideră ilegal.
El spune că problemele ar fi apărut de fapt din lipsa dialogului, pentru că documentele privind schimbarea șefului de stat major au fost trimise cu două săptămâni înainte, dar că nu a reușit să vorbească cu șeful statului.
„Vina mea, și-mi asum acest lucru, este că nu mă așteptam ca președintele să nu vrea să aibă acest dialog. Este o chestiune pe care... mă miră și acum”, a spus Leș.
Ministrul s-a contrazis însă în ceea ce privește legalitatea decretului semnat de președinte. Iată dialogul cu moderatorul Jurnalului de seară, Cosmin Prelipceanu.
-Dvs recunoașteți că i-ați pus pe oamenii ăștia într-o lumină proastă, cel puțin.
-Nu eu i-am pus.
-Ați spus că vă pare rău.
-Am spus că îmi pare rău că s-a ajuns în această situație.
-Oamenii ăștia sunt niște generali.
-S-a ajuns aici din lipsa dialogului.
-I-ați pus într-o lumină proastă pe...
-Dvs. Continuați în același fel.
-Am o întrebare: I-ați pus într-o lumină proastă pe 5 generali, pe dl Ciucă, pe șefii armelor.
-Explicați-mi de ce i-am pus.
-Explicația vine de la cei pe care i-am ascultat mai devreme. Întrebarea e următoarea: omul ăsta care acum conduce armata română dă ordine...
-Este un decret valabil, tipărit în Monitorul Oficial.
-Pe care dvs îl contestați legal.
-Categoric, pe vicii de procedură de emitere, nu are cele trei semnături. Nu puteam să stau, când președintele a ieșit și a spus ce a spus, să nu fac nimic. Eu am mers la negocieri acolo și am făcut o propunere. Putea să vină să spună: nu e bună, hai să discutăm. De ce s-a lăsat două săptămâni acea propunere? De ce s-a făcut în ultima zi lucrătoare?
Nu am nimic pe suflet din această perspectivă, am făcut ce am gândit că e mai bine pentru armată. Să nu aveți gândirea că spun eu că Ciucă face rău armatei. Departe de mine. E un om extraordinar, realmente. De aceea am și propus ca la încheierea mandatului să rămână consilier, ca general cu 4 stele, să continuăm proiecte împreună. Nu s-a dorit acest lucru.
-Doi foști consilieri prezidențiali, un fost ofițer cu rang înalt spun că dvs ați creat o situație de securitate națională. Cum comentați?
-Nu mă așteptam să spună acest lucru. E opinia lor, o înțeleg și o accept, dar să vină să se pună în situația mea. Prelungirea se face în anumite situații. Nu suntem în astfel de situații, nu suntem în stare de război, nu suntem în stare de urgență.
-Încerc să înțeleg situația din punctul dvs de vedere. În toată povestea asta, pentru dvs, gândindu-vă la funcționalitatea armatei, care a fost strategia?
-Îmi asum faptul că nu mă așteptam ca președintele să nu vrea să aibă un dialog pe această temă.
-Dar în orice condiții, armata trebuie să funcționeze.
-Dar funcționează, categoric.
-Deci președintele a avut o soluție.
-A avut un decret care este, din punctul meu de vedere, ilegal. Este un decret ilegal, dar asta nu e soluția. Soluția era dialogul, ca președintele să-și asume rolul de mediator.
În ultima ședință CSAT din anul trecut, Ministerul Apărării a venit cu o nouă propunere pentru postul de șef al Statului Major General al Armatei, în condițiile în care mandatul lui Nicolae Ciucă expira la 31 decembrie. Ministrul Gabriel Leș i-a propus președintelui Klaus Iohannis să-l numească în acest post pe generalul Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO și la Uniunea Europeană. Șeful statului nu a fost însă de acord cu această propunere - invocând motive de legalitate - și a anunțat că a semnat un decret prezidențial prin care îi prelungește cu un an mandatul actualului șef al Statului Major, Nicolae Ciucă.
Imediat după decizia președintelui Iohannis, premierul Viorica Dăncilă declara în ședința de guvern că există premisele unui conflict de natură constituțională, sugerând că s-ar putea adresa CCR. Însă până la urmă, Guvernul a decis să atace decizia în contencios administrativ, ceea ce s-ar putea dovedi mai eficient în lupta politică dintre cele două palate, Victoria și Cotroceni. Pe perioada judecării acestui act în contencios administrativ, ar trebui suspendat decretul, așa se întâmplă de obicei în spețe judecate în contencios administrativ.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News