Orice copil poate fi geniu cu un antrenament special pentru creier
În orice copil există un geniu, doar că se poate pierde dacă nu este stimulat în primii ani de viaţă. Tocmai de aceea, specialiștii recomandă câteva activităţi esenţiale pentru dezvoltarea creierului.
Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”
A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale
Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei
Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei
Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe
Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară
Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte
Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”
Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai
Orice copil poate excela în unul sau mai multe domenii. Depinde doar de cum și cât își „antrenează” creierul. Venim pe lume cu aproximativ 100 de miliarde de neuroni, dar de cele mai multe ori, jumătate dintre ei se pierd în primul an de viață, spun specialiștii. Stimularea cognitivă este, așadar, esențială. Explicația este simplă: creierul este precum un mușchi - se dezvoltă, dacă îl solicităm.
Cum să antrenăm „mușchiul” minții
Arden Hayes făcea senzație în 2013. La 5 ani, știa toate țările și capitalele lumii și a arătat asta în emisiunea lui Jimmy Kimmel.
La doar 5 ani, Arden ştia toate ţările de pe glob, dar şi capitalele lor. Copilul pare un geniu, dar este, de fapt, un puşti normal.
Dr. Ioana Mîndruţă - medic primar neurolog: Majoritatea pot să o facă, o inteligenţă normală, un copil normal dezvoltat poate să citească pe litere la 3 ani, poate să facă multe lucruri interesante, important e să îi stimulăm adecvat.
Când venim pe lume, aproximativ 100 de miliarde de neuroni sunt gata să creeze chiar şi 2 milioane de sinapse într-o singură secundă. Ceea ce înseamnă că până la vârsta de 3 ani un copil are aproximativ o mie de trilioane de conexiuni. Astfel, creierul unui bebeluş poate învăţa într-un timp record mai multe lucruri decât ne-am putea închipui.
Gaspar Gyorgy - psiholog clinician şi psihoterapeut relaţional: Copiii mici învaţă pentru că iubesc libertatea, pentru că sunt curioşi, dornici să exploreze.
Primii ani de viaţă, esenţiali pentru dezvoltarea inteligenţei
Nivelul de inteligenţă al viitorului adult este stabilit când nici măcar nu ştie să vorbească.
Prof. dr. Florian Colceag - expert în educaţia copiilor: În primul an de viaţă, jumătate din neuronii cu care se naşte s-au distrus dacă nu sunt folosiţi.
Dr. Ioana Mîndruţă - medic primar neurolog: Copiii care nu sunt mângâiaţi, care nu sunt schimbaţi, care trebuie să plângă pentru hrană, sunt din start instabili, creează un ax al stresului care este foarte activ şi care mai târziu va contribui la un adult cu o activitate dezechilibrată care dacă are cunoştinţe, chiar dacă a fost stimulat, nu le poate folosi într-o manieră care să aducă o contribuţie relevantă.
Prof. dr. Florian Colceag - expert în educaţia copiilor: Să luăm exemplul clasic al mamei care înfăşa copilul şi îl uita în leagăn. Copilul nu se mai poate mişca. Nemişcându-se, nu îşi cunoaşte corpul, nu îşi face harta mentală a propriului corp. Nu mişcă, emisfera lui dreaptă e paralizată. În final, nu o sa iasă un tip strălucit la inteligenţă în niciun caz.
Antrenarea emisferei drepte a creierului
Astfel, cu cât cei mici sunt expuşi la tot felul de situaţii şi informaţii, cu atât vor şti mai multe şi se vor adapta mai uşor odată ajunşi la maturitate.
Dr. Ioana Mîndruţă - medic primar neurolog: De exemplu, profesorii care aleg să discute matematica şi română la toate orele, indiferent că este ora de desen sau de dirigenţie, nu fac decât să creeze nişte adulţi care au o privire foarte restrânsă asupra lucrurilor, care nu au o inteligenţă socială capabilă să îi facă să interacţioneze coerent cu ceilalţi şi care în final îi dizabilitează.
Deşi creierul funcţionează ca un întreg, emisfera dreaptă şi emisfera stângă au roluri diferite.
Dr. Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog: Emisferul stâng este implicat în limbaj, în dezvoltarea aspectelor legate de folosirea limbajului, dar şi emisferul drept are o importanţă deosebită în ceea ce priveşte schema corporală, relaţia dintre individ şi mediu.
Învățământul românesc nu foloseşte emisfera dreaptă a creierului
Prof. dr. Florian Colceag, expert în educaţia copiilor: Emisfera stângă nu vede, se supune ordinelor: da, să trăiţi, fac ce e pe fişa de post!
Oamenii care îşi folosesc cu precădere emisfera stângă, fac în general ce li se spune, pe când cei care au dezvoltată emisfera dreaptă sunt creativi şi caută soluţii.
Prof. dr. Florian Colceag, expert în educaţia copiilor: În şcoală (...), dacă nu le dictezi, ci le dai şi lor dreptul să întrebe, nu le bagi pe gât cunoaşterea scrisă din manual, în mod aleatoriu, de către un autor care câteodată nu are habar ce face, ci dansezi cu ei... le răspunzi la întrebări, explorezi diverse ipoteze, experimentezi, observi din experiment diverse aspecte pe care le comentezi, încerci, faci nişte variaţii să vezi ce e în spate, e uman! Umanizezi o generaţie!
(Urmăriți emisiunea „Tinerețe fără bătrânețe”, realizată de Izabela Pănescu, în fiecare duminică de la 10:30, la Digi24)
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News