Elevi şi studenţi: Programul creditelor pentru dezvoltare personală va duce la scăderea masivă a bugetului pentru educaţie
Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Tinerilor din România (CTR) cer o întrevedere de urgenţă cu reprezentanţii Guvernului referitoare la introducerea Programului "Investeşte în tine" - împrumuturi fără dobândă garantate de stat - declarându-se surprinşi şi dezamăgiţi că un astfel de program, cu un impact semnificativ asupra tinerilor, poate să fie propus spre adoptare prin Ordonanţă de Urgenţă fără o consultare prealabilă. Organizaţiile tinerilor spun că un astfel de program poate duce la scăderea masivă a bugetului alocat de statul român pentru educaţie şi la o creştere majoră a taxelor de şcolarizare.
Într-un comunicat de presă transmis miercuri, Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Tinerilor din România (CTR) spun că în cazul elevilor şi studenţilor, adoptarea unui astfel de program, în circumstanţe încă necunoscute, poate conduce, cum s-a întâmplat în majoritatea statelor în care a fost adoptat un astfel de mecanism de cost sharing (împărţire a costurilor între stat şi elevi/studenţi sau familiile lor), la scăderea masivă a bugetului alocat de statul român pentru educaţie şi la o creştere majoră a taxelor de şcolarizare, în condiţiile în care majoritatea cheltuielilor eligibile pentru a fi „decontate” prin intermediul „împrumutului” sunt cheltuieli pe care statul român ar trebui să le acopere conform Constituţiei României.
Spre exemplu, în perioada 1989-2009, contribuţia statului olandez în finanţarea învăţământului superior a scăzut cu 38%, în timp ce nivelul de creditare al studenţilor a crescut cu 105%, arată repprezentanții elevilor și studenților.
La 31 martie 2015, datoriile totale ale studenţilor din Anglia, unde există un sistem de cost sharing similar cu cel propus de guvern, au atins pragul de 64 miliarde £, în timp ce în Scoţia (3,5 miliarde £), Ţara Galilor (2,9 miliarde £) sau Irlanda de Nord (2,4 miliarde £), unde statul recunoaşte valoare socială a învăţământului gratuit acestea erau semnificativ mai mici, mai arată sursa citată.
„Trebuie totuşi să avem în considerare că acestea însumează 73,5 miliarde £, reprezentând doar 3,5% din Procentul Intern Brut (PIB) al Marii Britanii, procentul maxim de 8,8% din PIB fiind estimat să fie atins la începutul celei de-a cincea decade a secolului nostru. Prin comparaţie, această sumă reprezintă 51,73% din PIB-ul României din anul 2015”, spun organizaţiile tinerilor.
„În condiţiile în care doar 23% dintre elevii care se înscriu în clasa I într-o generaţie ajung să devină studenţi, cel puţin o treime dintre aceştia abandonând după primul an, ne întrebăm dacă singura soluţie a Guvernului României pentru a îmbunătăţi situaţia este de a-i împrumuta pe cei care se confruntă cu aceste dificultăţi? De asemenea, nu putem să nu ne referim la declaraţiile ministrului finanţelor publice din martie 2018, conform cărora „70% din populaţie nu a avut experienţa datoriilor” respectiv <<aproape 90% din populaţie are un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani sau întâmpină dificultăţi în a utiliza concepte financiare>>. Este o campanie masivă de împrumuturi în folosul populaţiei, în aceste condiţii? Practic, statul încurajează băncile să dea împrumuturi nesigure, oferindu-le garanţia că va plăti eventualele datorii, dar, după acest pas, statul se va îndrepta împotriva celor care au făcut împrumuturi pentru a recupera banii pe care i-a dat băncilor. Astfel, tinerii se pot trezi mai uşor în situaţia de a fi executaţi silit, în imposibilitatea de a lua credite mai târziu, când, de exemplu, vor dori să îşi cumpere o locuinţă, sau, în cazul în care nu reuşesc să completeze programul de studii pentru care s-au împrumutat, şi datori şi fără calificarea vizată”, spun cele trei organizaţii ale elevilor şi studenţilor.
Reprezentanţii acestora cer o întâlnire de urgenţă cu Guvernul pentru o discuţie amplă asupra a acestei propuneri şi se declară indignaţi că există "o lipsă de comunicare şi transparenţă nedemnă pentru un guvern membru în Uniunea Europeană", mai ales în contextul în care în ultima perioadă CNE, ANOSR şi CTR au solicitat de mai multe ori o întâlnire cu premierul, fără a primi vreun răspuns în acest sens.
„Un proiect cu atât de multe ramificaţii şi implicaţii, în special de natură financiară, ar trebui să fie amplu dezbătut în spaţiul public şi să aibă o puternică componentă de consultare a actorilor relevanţi. Într-o ţară în care educaţia financiară nu se predă unitar, în care nu există o formare prealabilă a tinerilor în ceea ce priveşte gestionarea banilor şi în care sistemul de învăţământ are lipsuri majore, trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva reorientarea către alte mijloace de sprijin este mai oportună”, afirmă Ioana Băltăreţu, preşedintele CNE.
La rândul său, preşedintele ANOSR, Marius Deaconu, spune că, în pofida unor avantaje pe termen scurt, implementarea unui sistem de acordare a unor credite în vederea susţinerii cheltuielilor legate de accesul, studiul şi întreţinerea studenţilor ar destabiliza un număr important de studenţi/absolvenţi.
„Modul în care se încearcă adoptarea acestui program naţional ridică semne de întrebare serioase. Dacă termenul de implementare conform Programului de guvernare este 1 ianuarie 2019, de unde toată această grabă? Apreciem facilităţile acordate studenţilor în ultima perioadă, însă sustenabilitatea acestora este afectată prin posibila adoptare a acestor măsuri”, afirmă preşedintele ANOSR.
„Probabil că Guvernul vrea să intre bani în economie fără să crească datoria externă şi atunci s-a gândit că în loc să se împrumute mai mult statul, ar fi mai bine să se împrumute brusc sute de mii sau milioane de cetăţeni, în special tineri şi, dacă se poate, care nu înţeleg prea bine în ce se bagă făcând un credit. Evident, un acces mai uşor la împrumuturi pentru unele dintre categoriile de cheltuieli propuse poate să fie benefică, însă nu trebuie să fie încurajată o îndatorare a tinerilor pe scară largă şi în niciun caz nu trebuie să ajungem în situaţia în care statul nu îşi asumă finanţarea corespunzătoare a educaţiei. Guvernul e dator să evite heirupismul, să cheme părţile interesate la masa discuţiilor şi să permită o dezbatere publică amplă înainte de a lua decizii cu impact atât de mare, astfel încât să fie identificate şi evitate consecinţele negative care pot să apară şi să nu ne trezim peste 5 ani cu o mare problemă socială şi financiară”, afirmă Mihai Dragoş, preşedintele CTR.
Programul ”Investeşte în tine”, care ar putea fi demarat de Guvern săptămâna viitoare, va oferi tinerilor care sunt la studii, fără a avea un loc de muncă, acces la împrumuturi fără dobândă, garantate de stat, de 40.000 de lei pentru educaţie, sănătate, sport şi cultură, creditul putând creşte cu alte 20.000 de lei dacă beneficiarul este angajat sau se angajează în perioada derulării programului, nefiind însă vizaţi doar tinerii, numărul persoanelor eligibile pentru a luat un credit prin acest program fiind de 8 milioane, a anunţat marţi vicepremierul Viorel Ştefan.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News