Cum pot deveni fizica și chimia materiile preferate ale elevilor
De ce un pește pare să fie mai aproape de suprafața apei decât este în realitate? De ce nisipul presărat pe o suprafață care vibrează se strânge în anumite puncte? De ce se scutură câinele când iese din apă? Elevii care învață fizica și chimia altfel știu răspunsurile! Iar orele lor sunt cele mai distractive!
Cum luptă școala și părinții cu fenomenul social media. „Cum să dai vina pe copii?!”
„Superman challenge” face noi victime în țară. Ce este și care pot fi consecințele
Numărul profesorilor pensionari la catedră, în creștere în ultimii ani
Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații
Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant
Cum învață zeci de copii din Gorj în săli de clasă cu calorifere reci
Scandal în Gorj, după ce un primar a suspendat transportul elevilor cu microbuzele școlare
Propunere a Ministerului: Elevii să-și schimbe locul în bancă în fiecare modul școlar
Tânăr prins în flagrant în timp ce vindea droguri în fața unei școli din Timișoara. Ce au găsit polițiștii în mașina suspectului
„Vă prezentăm azi hidocentrala cu cădere mică de apă și lac de acumulare. Imaginați-vă că aici avem o cascadă, sticla de apă, iar aici e elicea hidrocentralei. Cu cât înălțimea de unde curge apa e mai mare, cu atât elicea se învârte mai repede și produce curent electric. (..)”
Fizica a devenit materia preferată a elevilor de la Școala „Vasile Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat. Dacă generațiile trecute se speriau de această materie, cei care stau acum în bănci construiesc mici proiecte și înțeleg că fizica este prezentă în aproape tot ce ne înconjoară.
„Când eram mică priveam ora de fizică ca un roman SF. Nu știam la ce să mă aștept. Multă matematică, nu mă dădea pe spate. Dar când am văzut atâtea experimente care se leagă de viața de zi cu zi am rămas wow! Îmi place! Vreau! Vreau mai mult!”, mărturisește o elevă.
Diana Coman, profesoară de fizică, Școala Vasile Cristoforeanu, Buzău: „Generațiile ne schimbă. Vin copiii cu întrebări. Cum funcționează touchscreen-ul, doamnă? Dar senzorul de amprentă? (..) Lampa de grădină care a stat la soare ziua, de ce produce lumină noaptea?”
Cristian Hatu, directorul Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale: „E vorba de entuziasm și entuziasmul vine din fascinația pe care ei o au acum când văd un alt mod de a face disciplinele acestea”.
Profesoara lor a urmat Programul „Fizica altfel”, înființat în urmă cu 7 ani de Centrul de Evaluare și Analize educaționale și le predă prin metode inductive. Asta înseamnă că informația nu mai vine de la omul de la catedră, ci fiecare elev ajunge singur la niște concluzii pe care apoi le discută împreună.
„Învățăm cum să gândim singuri, fără atâta ajutor din partea profesorului”- explică o elevă.
„Orice experiment, orice proiect ne ajută la ceva în viață. Cum funcționează o mașină, televizorul, cum se aprinde un bec”, spune un alt elev.
Cristian Hatu, directorul Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale: „Elevii reiau procesul cercetătorului care a decoperit o lege.(...) Și atunci e entuziasmul descoperirii. Mă simt ca un detectiv, spun ei!”
„Toate orele de optică m-au ajutat mult, că sunt purtătoare de ochelari, cu iluziile optice.(..)”, spune o elevă. „Atunci când mergeam vara cu mașina apăreau iluzii optice, bălțile de pe șosea sunt datorate căldurii. Am înțeles anul trecut, când ne-a predat optica. Orice se întâmplă în natură se întâmplă datorită fizicii”, continuă fata.
„Achiziționând prin experiență se face trecerea în învățarea de lungă durată și copilul chiar dacă nu va folosi aceste lucruri, va avea o cale de accces în creier sau mult mai bine bătătorită decât atunci când învățarea se făcea citind și scriind niște informații și atât”, explică Diana Coman, profesoară de fizică, Școala Vasile Cristoforeanu, Buzău:.
Un exemplu la îndemâna este legea lui Arhimede, pe care elevii o învață altfel.
„Cum procedeaza profesorul? Are un vas de apă pe catedră și o bucată de plastilină sub formă de bilă. Și întreabă ce credeți, dacă dau drumul plastilinei se scufundă? Vine a doua întrebare: Întotdeauna se scufundă? (..) Și face bucata de plastilina sub forma unei bărcuțe și ea rămâne la suprafață și ei trebuie să răspundă de ce într-o situație se scufundă, în alta nu. Și ei lucreaza pe grupe, încep să-și bată capul și formuleaza ipoteze”, exemplifică Cristian Hatu.
Ca o continuare firească a programului Fizica altfel a urmat Chimia altfel. De când totul există pe internet, la un click distanță, elevii nu vor să mai audă de formule. Au pretenția ca profesorii lor să nu le irosească timpul la școală. Vor să facă legatura între informații, să descopere și tocmai asta se întâmplă la ora de chimie a elevilor de la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, din Moreni.
Stefan Rădoi, elev: „Mi s-a povestit de către părinți ...Chimia e destul de complicată, dar am descoperit la școală că e foarte frumoasă. Lucrăm liber și avem activități diferite de fiecare dată”.
Mario Pican, elev: „Știam de la vecinii mei mai mari că e grea, urâtă, că sunt prea multe simboluri, dar nu e chiar așa. Dacă le înveți logic și le descoperi tu, nu e chiar așa”.
Rodica Răcășanu, profesoară de chimie: „Predau prin metode inductive. Modelare și investigație științifică. Aceste două metode dezvoltă gândirea critică, creativitatea, elevul pleaca de la practic spre teoretic. Descoperă singur și învățarea devine la chimie mai prietenoasă. (...) Nu este o altă chimie. E aceeași chimie, sunt aceleași metode de lucru, dar sunt puse într-o altă formă, astfel încât copilul să fie atras. El nu trebuie doar să știe, trebuie să și facă și făcând înveți”.
„Ne considerăm ca niște Sherlock Holmes, pentru că noi descoperim singuri și investigăm”, mărturisește un elev.
„Ne-a învățat să nu ne fie frică de note la această materie. La chimie notele sunt niște simboluri. Important e ce învățăm noi din această materie”, spune un altul.
„De cele mai multe ori, ce pare să fie greu se dovedește a fi simplu”, a constatat un al treilea.
Cum este ora de chimie comparativ cu celelalte ore? Mult mai atrăgătoare, spun elevii. „Nu prea ne plictisim. Ne și jucam, dar facem lucruri serioase” - sintetizează ei.
„Ei descoperă că școala poate să fie plăcută, să te încarci cu energie”, spune Cristian Hatu, directorul Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale.
Dar profesorii predau mai mult decât fizica sau chimie. Îi învață pe elevi lucruri care nu se regăsesc în manual, dar de care un om are nevoie toată viața.
Diana Coman detaliază: „Să gândească, să aibă gândire critică. Să nu creadă de bun tot ce li se spune”.
Rodica Răcășanu: „Eu le-am spus de la început să nu le fie frică să greșească, că pot să învețe din greșeală”.
Până acum 35% dintre profesori predau „Fizica altfel” în școlile de stat din România. Pregătirea unui singur om costă 60 de euro și are efecte ce nu pot fi cuantificate în bani. De la astfel de școli ies oameni care dobândesc știința gândirii cu propriul cap. Dar nu este suficient efortul primit din zona de business sau din partea unor fundații.
„De o mai mare implicare a Ministerului. Ceea ce facem noi, se întâmplă în alte țări de 10-15 ani. E autostradă în alte țări. Am avut o conferință și am chemat experți. Când au auzit că la noi nu se folosesc astfel de metode au fost surprinși și că acest fel de schimbare nu vine din partea ministerului, ci din partea unei entități din afara ministerului”, spune Cristian Hatu, directorul Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale.
Programul „Fizica altfel” se desfășoară de mai bine de 5 ani.
„Chimia altfel” se desfășoară de un an și jumătate.
„Fizica altfel” și „Chimia altfel” atrag spre științe noi generații de elevi români.
Sute de mii de copii din toată țara învață deja după aceste metode revoluționare.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News