Cum a schimbat lansarea satelitului Sputnik educația în America
A doua jumătate a secolului trecut a fost marcată de mari reforme în Educaţie. În Statele Unite ale Americii, un singur eveniment a dat peste cap tot sistemul. În Europa, la fel, s-au făcut salturi uriaşe pentru a corela ce se învaţă în şcoală cu tehnologia. Încă de atunci, România a avut altă agendă.
Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO
Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”
Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor
Rusia folosește cele mai mari avioane din lume pentru a-și retrage tehnica militară din Siria
Cum luptă școala și părinții cu fenomenul social media. „Cum să dai vina pe copii?!”
„Superman challenge” face noi victime în țară. Ce este și care pot fi consecințele
Director din TikTok: „Obligația de a eticheta materiale electorale revine candidatului”. Ce spune despre conturile propagandei rusești
Legăturile oamenilor lui Călin Georgescu cu Rusia
Numărul profesorilor pensionari la catedră, în creștere în ultimii ani
Mark Alter, psiholog educaţional, NYU: Când a apărut Sputnik, noi eram pregătiţi să lansăm. Rusia deja ne întrecuse în asta!
4 octombrie 1957. Americanii primesc o lovitură grea din partea ruşilor.
Mark Alter: Aveam 9 ani când Sputnik s-a lansat. Eram la şcoală, cred că în clasa a treia. Îmi aduc aminte de ziarele de atunci, cu imaginile cu Sputnikul lansat. Iar în America a ajuns ideea că trebuie să punem ceva acolo. Îmi aduc aminte un cuvânt: competitivitate. Copii fiind ne jucam şi concuram unii cu alţii. Dar nu auzisem într-un ziar despre competitivitate! Ştiinţa s-a schimbat, tehnologia s-a schimbat, educaţia s-a schimbat, curricula. Societatea s-a schimbat. Asta arată cum diferite instituţii au creat o societate. Şi da, în şcoli s-a pus problema aceasta, că trebuie să facem mai multă ştiinţă din frica de a nu rămâne în urmă.
La un an de la lansarea satelitului, guvernul american schimba din temelii Legea Educaţiei. Pe lângă introducerea disciplinelor de ştiinţe exacte, s-au pompat masiv bani. Într un singur an, suma investită în educaţie a crescut cu aproape 40 de milioane de dolari. Tot mai mulţi tineri încep să se înscrie la universităţi. În trei decenii, din 1940 până în 1970, rata de înscriere în învăţământul superior a crescut considerabil: de la jumătate de milion de americani până la 7,5 milioane.
Ce se întâmpla în România?
Alexandrina Halic, acrtiţă: Aveam 4 ore de limba rusă la şcoală şi 4 ore de limba română. Notările nu mai erau aşa cum ne spuneau părinţii, de la 1 la 10, ci sistem sovietic, de la 1 la 5. La fel cum învăţam geografia României, o învăţam şi pe aceea a URSS. S-a schimbat ortografia. A dispărut „â” şi a dispărut şi apostroful. A trebuit să facem ore şi de asta spun că am avut dascăli buni, am avut o profesoară de română care a făcut multe ore suplimentare cu noi până am dobândit uşurinţa de a scire aşa, cu „î”. Am învăţat şi lucruri care nu mi-au servit în viaţă. Îmi aduc aminte de desenul tehnic pe care îl făceam şi de peniţa redis.
Comuniştii aveau altă misiune. 1948 este anul bornă, trebuie reformat tot sistemul, trebuie creat omul nou. Începe vânătoarea profesorilor și a intelectualilor.
Theodor Paleologu, profesor: Învăţământul comunist era unul foarte ideologizat și care a pus din ce în ce mai mult accentul pe memorizare.
De atunci şi până acum modelul e cam acelaşi. Generaţii întregi au învăţat pe de rost de toate: comentarii la română, anii la istorie, denumiri complicate la biologie.
Elev: E o responsabilitate, mai ales atunci când ești în fața clasei și te ascultă profesorul. Te emoționează foarte mult gândul că dacă o să greșesc, profesorul o să îmi dea o notă mică.
Mark Alter: Văd România într-o stare critică în viitor. Sunt multe lucruri care trebuie schimbate. Când merg pe stradă... am două intervenţii de înlocuire a genunchilor, şi mă dor deoarece trotuarul nu e.... traficul este de parcă ai fi în New York, parcările. Pe lângă să faceţi şcoli, restaurante accesibile... Dar e interesant pentru că văd că toată lumea are aceleaşi întrebări! Iar dacă toată lumea pune aceleaşi întrebări înseamnă că sunt într-o stare critică şi pot face să se întâmple ceva.
Deocamdată nu se întâmplă mare lucru. În lipsa calculatoarelor, informatica încă se predă pe tablă.
Mark Alter: Cred că avem nevoie de schimbare? Da. Cred că facem tot ce putem? Nu. Sunt puncte forte, puncte slabe? Da. Eu cred că suntem pe o cale pe care trebuie să o protejăm, cred că trebuie să finanţăm pe deplin programele pentru 0-5 ani. Trebuie să reducem dimensiunea claselor, trebuie să ne asigurăm că învăţământul public funcţionează într-adevăr şi să îi dăm toate resursele. Cred că şcolile n-au nevoie numai de profesori, au nevoie de asistenţi sociali, de psihologi. Cred că trebuie să vedem cum construim infrastructura pentru a vedea fi siguri că avem un viitor.
Francesca Simionescu, jurnalist Digi24: Programa este clar învechită, iar confirmarea vine din rezultatele testăilor PISA. Elevii români au dificultăţi în a citi şi a înţelege un text iar la matematică nu pot rezolva decât exerciţii de bază. Asta arată ultimele rezultate ale testării PISA din 2015. În 2018 se fac din nou testările PISA şi cu siguanţă rezultatele nu vor fi diferite. Mai ales că anul acesta, elevii sunt testati la „competenţe globale” o disciplină ce nu este predată în nicio şcoală publică din România.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News