Cât muncesc cele mai bune eleve la matematică din România
Pentru unii, matematica este un coşmar. Pentru alţii este o ocazie de-a străluci. Este cazul a trei eleve din România care s-au întors cu două medalii de aur și una de argint de la faza europeană a olimpiadei de matematică pentru fete. Cum au reușit și de ce olimpiada de matematică se desfășoară diferențiat?
Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor
Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis
Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat
Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe
Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa
Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră
Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”
Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor
Ciolacu, răspuns ironic când a fost întrebat de facturile pentru zborurile Nordis
Două medalii de aur și una de argint: acestea sunt distincțiile cu care Alexandra, Lenca, Amina și Ana s-au întors de la Olimpiada Europeană de Matematică pentru fete (EGMO), desfășurată în luna aprilie la Florența. Au concurat alături de tinere din alte 51 de țări din toată lumea și, pentru rezultatele obținute, au învățat pe brânci.
Lenca Cuturela face cinste României pentru al treilea an consecutiv: în 2016 și 2017 a luat locul 2, iar în 2018 medalia de aur. Tânăra mărturisește că lucrează singură în medie cam șase ore pe zi la matematică, în afara orelor de la școală.
„În timpul anului, lucrez trei-patru ore pe zi, după școală, iar în perioada dinaintea Olimpiadei, lucrez mai intens, vreo șase ore pe zi”, spune și Amina Abu Shanab, care a câștigat medalia de argint.
„Pregătirea lor înseamnă în primul rând aprofundarea lucrurilor pe care le învață la școală. Ceea ce trebuie însă să ai e antrenamentul de a răspunde la întrebări cu adevărat grele. Și acest antrenament se obține numai după multe ore de muncă. Dacă vreți putem face comparație cu o persoană care face sport de performanță și o persoană care face sport de plăcere. Există destui care joacă fotbal în curtea școlii de plăcere, dar nu se pot pune cu cineva care se antrenează în mod special pentru așa ceva”, spune profesorul Mihail Bălună, coordonator al lotului olimpic.
Iniţiativa unei olimpiade pentru fete i-a aparţinut unui profesor din Marea Britanie și există din 2012. În 2016, Olimpiada s-a desfășurat la Bușteni. Inspirația a venit însă din Asia. În 2002, în China, s-a organizat pentru prima oară în lume o competiţie de matematică destinată doar fetelor. Rezultatul? Tot mai multe tinere au început să se orienteze către această materie.
„Mereu au fost mai puţine fete la matematică, cam una din cinci şi atunci ne dă şi nouă o şansă să facem performanţa la matematică”, este de părere Lenca Cuturela.
„Am considerat că, deşi s-ar putea să fim atacaţi într-un fel că ar fi un gen de sexism, am considerat, studiind foarte bine care este psihologia participarilor la olimpiadă, că este bine pentru fete să aibă o competiţie separată care sa le încurajeze să concureze, pentru că fetele sunt mai puţin doritoare de câştig competiţional, prin firea lor. Şi atunci, am zis să le dăm o posibilitate în plus”, explică Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematică.
„Rostul competiției este de a da fetelor încredere în propriile forțe. Pentru că deocamdată Olimpiada Open este dominată de băieți, poate mai de grabă din motive tradiționale decât din vreo diferență în capacitatea de a face față”, spune profesorul Mihail Bălună.
Lumea matematicii este dominată de băieți. Dar asta nu înseamnă că ei sunt mai buni la matematică.
„Există un moment critic în care o parte dintre fete, chiar dacă sunt dotate intelectual să facă matematică, pierd ritmul din cauza faptului că băieţii au o vârstă - de obicei prin clasa a IV-a, a V-a, în care băieţii devin foarte repeziţi, vor să răspundă repede şi atunci fetele au impresia că nu mai înţeleg şi rămân în urmă. Şi atunci, dacă nu au un dascăl care să le implice şi pe ele, ajung chiar să urască matematica”, arată profesorul Radu Gologan.
„Femeile au avut acces mult mai târziu la educație”, este explicația pe care o are Lenca Cuturela.„ Cred că e ideea asta, că cercetătorii, oamenii de știință sunt bărbați, pe când fetele au o latură mai sensibilă și ele sunt mai talentate la scris, ceea ce nu mi se pare adevărat”, adaugă ea.
„Poate ca fetele sunt puţin descurajate când se gândesc că sunt mai mulți băieți şi se gândesc că ăsta e un domeniu al băieților şi că noi nu avem ce căuta acolo, dar nu ar trebui să fie aşa”, spune Ioana Teodorescu, care a obținut medalie de argint anul acesta la EGMO.
„Nu se poate spune că un băiat neapărat judecă mai repede sau e mai creativ sau, știu eu, mai profund decât o fată”, confirmă profesorul Mihail Bălună.
Un studiu din 2016 arată că în România doar 4,6% dintre absolvenții de liceu se înscriu la facultăți de științe naturale, matematică și statistică. În același timp, 23,5% dintre liceeni optează pentru facultăți de afaceri, administrație și drept, iar 21,9% pentru facultăți de inginerie, prelucrare și construcții.
„În trecut, cei mai inventivi, cei mai așa-ziși buni la matematică, veneau să se ocupe de matematică. În ziua de astăzi există mai multe direcții de dezvoltare, deci sunt unii care merg spre informatică, unii care merg spre alte domenii ale cunoaștere. Parcă nu a scăzut puterea copiilor, dar a scăzut, să zicem, baza de masă, pentru că sunt mai multe interese”, explică Mihail Bălună.
Deși este adesea criticată de „veterani”, generația „milenialilor” și a celor de după ei are o mulțime de calități. Puștii de azi jonglează cu activități de tot felul, se adaptează rapid la schimbare, sunt dornici să se afirme și nu le lipsește curajul.
„Copiii din generația mea sunt mai descurcăreți, mai ales că au avut acces la tehnologie și au învățat să se descurce singuri”, spune Lenca Cuturela.
„Eu atunci când eram elev, dacă spunea un profesor că-i albă, nu aș fi susținut contrariul chiar dacă era evidentă culoarea întunecată a chestiei respective. În ziua de astăzi, dacă nu ai dovezi și argumente nu prea te mai crede nimeni”, punctează profesorul Mihail Bălună.
Lotul feminin de matematică al României a obținut două medalii de aur și o medalie de argint la a VII-a ediție a Olimpiadei Europene de Matematică pentru Fete (European Girls' Mathematical Olympiad/EGMO), desfășurată la Florența, în perioada 9 - 15 aprilie.
Medaliile de aur au fost cucerite de Alexandra Timofte (clasa a X-a/Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti) și Lenca Iarina Cuturela (clasa a XI-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti). Cele două eleve s-au remarcat și la edițiile din 2016 și 2017, fiind premiate de fiecare dată cu argint.
Medalia de argint i-a revenit Aminei Abu Shanab (clasa a IX-a/Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti).
Din lot a mai făcut parte Ana-Teodora Bercaru (Liceul Teoretic Internațional de Informatică).
Lotul României a fost condus de Mihail Bălună, profesor la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București şi Ioana Teodorescu, studentă la Princeton University, de trei ori medaliată la această competiție. EGMO 2018 a reunit 195 de concurente din 51 de țări.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News