VIDEO. Cum a ajuns să arate locul în care se afla, în urmă cu 100 de ani, granița dintre România și Austro-Ungaria

La 100 de ani de la unirea din decembrie 1918, avem încă bucăți de istorie pe care nu le știm valorifica. Dovezi ale trecutului sunt lăsate de izbeliște.  Nici ceremoniile și acțiunile oficiale promise de autorități pentru anul centenar nu pot să schimbe lucrurile: suntem tentați să ne uităm istoria. Se întâmplă și în județul Hunedoara, unde, acum un secol, era granița dintre România și Austro-Ungaria. Ce e acum acolo? O clădire ruinată și... atât. 

Dintre toate clădirile administrative și spațiile deținute de oficialii români și de cei austro-ungari în perioada de dinainte de 1918 a mai rămas în picioare o singură construcție. Ridicată pe malul Jiului, pe un perete de stâncă, ea era sediul postului de grăniceri.

„Trainică la exterior, clădirea este complet degradată pe dinăuntru. Nimic nu amintește de rolul pe care l-a avut odinioară. Treci pe lângă ea și îți este greu să îți imaginezi că acum un secol acolo lucrau deopotrivă grăniceri români și maghiari”, relatează Andrada Velciov, jurnalist Digi24.

Pe defileul Jiului, acolo unde acum se unesc județele Hunedoara și Gorj, până la 1918 era granița dintre România și imperiul Austro-Ungar.

„Aici era o barieră. În spate, în Petroșani, funcționa vama maghiară, iar în partea opusă, pe defileul Jiului, la 15 km de aici, era vama românească a poștei”, relatează Andrada Velciov, jurnalist Digi24.

„Acea clădire, acele construcții ale vămii sunt desființate după 1918 ele fiind utilizate ulterior de către muncitorii care au lucrat la construcția căii ferate Bumbești - Livezeni”, a declarat Daniel Iancu, istoric.

Până în 1870, pe lângă râul Jiu era o simplă cărare, de cele mai multe ori impracticabilă, iar trecătorii, civili sau militari, erau obligați să ocolească și să traverseze muntele prin partea sa de sud vest.

 „Până la sfârșitul secolului al 19-lea, practic drumul principal de legătură în acea zonă între România și Austro-Ungaria se făcea prin munți, peste munți”, povestește Daniel Iancu, istoric.

În 1870 începe construcția drumului, și se finalizează 24 de ani mai târziu. Despre frumusețea zonei, deși împărțită între 2 țări, a scris și Alexandru Vlahuță: " De o frumusețe negrăită(...). Nicăieri nu am văzut desfășurate cu atâta măiestrie, în același cadru, cele trei mari podoabe ale pământului - munții, pădurile și apa - ca în trecătoarea asta spre Petroșani".

În aceeași stare de degradare se află și clădirea vămii românești care a funcționat în actualul județ Gorj, în zona mânăstirii Lainici, de pe teritoriul orașului Bumbești-Jiu.

reporter: Andrada Velciov/ operator: Tiberiu Mariş

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei