Crimă la metrou. De ce nu au intervenit oamenii de pe peron
O tânără de 25 de ani a fost ucisă marți seara, după ce a fost împinsă în fața trenului, la stația de metrou Dristor. Cu toate că au existat martori la agresiune, nimeni nu a sărit în ajutorul femeii. Explicația ne-o oferă Gabriel Diaconu, psihiatru.
Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară
Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte
Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”
Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai
Copiii români de la țară, victimele sărăciei
Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul
„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi
Ciolacu, criză de furie
Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații
"E o chestiune care ține de psihologie și care e greu de descărcat în conștiința omului de rând. Într-un spațiu public, fiecare dintre noi își construiește mai degrabă o bulă de singurătate. Nu doar simpla prezență face ca oamenii să se implice la un moment dat, dacă se întâmpla ceva. Efectul se numește efect Genovese și este legat de o crimă care a avut loc acum mai mulți ani in Statele Unite în care, în plină zi, în fața propriei case, o tânără, Kitty Genovese, a fost omorâtă în plin văz al vecinilor. Niciun vecin nu a făcut nimic, nimeni nu a căutat să o ajute. Nu e o chestiune tipic României, e un efect care a fost descris în nenumărate rânduri și ține de poziția psihică în care se află oamenii pe un peron, în propriile case, pe un trotuar. Nimeni nu se identifică în momentul ăla cu un factor de acțiune, cât cu un trecător," explică psihiatrul Gabriel Diaconu.
"Tindem să avem reacția de pasivitate în fața pasivității și de evitare a violenței. Nu putem să dăm timpul înapoi. Situația ar fi putut să fie modulată, decât prevenită. Responsabiliatea faptei aparține doar făptașului și, în mod indirect, responsabilitatea pentru cât de nesigure sunt stațiile noastre de metrou aparține autorităților," precizează specialistul.
"Această doamnă a trecut prin sistemul de psihiatrie românesc, dar nu a fost ajutată până la capăt. Ne aflăm în fața unei schiziofrenii legislative. Pentru că în situații de estimare a riscului folosim un singur cuvânt care este profund subiectiv, anume cuvântul de iminență. Doar dacă pericolul este iminent putem să restrângem drepturile și libertățile unei persoane. Când iminentă este violența asupra altei persoane, dar nu avem o unitate de măsura a iminenței. Nu avem nici măcar un canon unitar prin care medicul de gardă sau urgentist, altfel decât violența flagrantă poate să propună că persoana poate fi reținută. Legea există, norma există, dar aplicarea lor lipsește cu desăvârșire," adaugă psihiatrul.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News