Avioane, drone şi blindate. Câţi soldaţi americani vom avea în România şi cu ce armament vor veni aceştia
Aproximativ 1.000 de militari americani vor sosi în România, după ce Pentagonul a confirmat oficial decizia SUA de a spori numărul trupelor în ţara noastră, în contextul actualei crize de la graniţa ruso-ucraineană, unde Moscova a masat peste 100 de mii de soldaţi. În prezent, alţi 900 de militari americani sunt deja staţionaţi în România în bazele de la Deveselu, Câmpia Turzii şi Mihail Kogălniceanu. Tehnica de luptă americană prezentă în ţara noastră include avioane de superioritate aeriană F-15 şi drone de atac MQ-9 Reaper.
Noii militari americani aşteptaţi în România fac parte dintr-un batalion de infanterie motorizată „Stryker” al Regimentului 2 Cavalerie, staţionat în prezent în baza de la Vilseck, Germania. Conform doctrinei armatei americane, unităţile Stryker sunt folosite exact pentru acest tip de misiuni care presupun dislocarea rapidă a trupelor dintr-un loc în altul.
Este „o chestiune de zile” până când cei circa 1.000 de soldaţi americani vor sosi din Germania în România, cu tot cu transportoarele blindate Stryker pe care le au în dotare.
În 2015, în cadrul „Marşului Cavaleriei”, 400 de militari americani din cadrul aceleaşi unităţi Stryker au străbătut, aflaţi în 80 de blindate şi alte maşini, distanţa de 500 de kilometri dintre Mihail Kogălniceanu şi poligonul Cincu.
Numărul de blindate cu care vor sosi americanii în România nu a fost făcut public. Un batalion standard Stryker al armatei americane e alcătuit din 3 companii, fiecare companie având 3 plutoane. Un pluton Stryker are 4 astfel de vehicule blindate, ceea ce înseamnă că, pe hârtie, un batalion are în jur de 40 de astfel de transportoare blindate Stryker (fără a mai pune la socoteală restul vehiculelor uşoare de transport, auxiliare etc.).
Cine sunt „Vulturii” şi „Secerătorii” de la baza aeriană de la Câmpia Turzii, folosită de armata SUA ca „bază de adâncime strategică”
Unde vor fi cantonaţi aceşti 1.000 de militari americani când vor sosi în România?
„Avem două sau trei locuri în care este posibil ca soldaţii să fie cantonaţi, dar nu e informaţie oficială în acest moment”, a declarat la Digi 24 ministrul Apărării, Vasile Dîncu.
Nu e greu de presupus care sunt aceste „două sau trei locuri”, în condiţiile în care avem deja în România militari americani prezenţi în trei baze principale, mari şi late: Deveselu, Câmpia Turzii şi Mihail Kogălniceanu.
Baza de la Câmpia Turzii e de ceva vreme în atenţia armatei americane care doreşte să o transforme într-un veritabil hub NATO pentru regiunea Mării Negre, conform aşa-numitului program European Detterence Initiative - Iniţiativa de Descurajare Europeană - prin care SUA încearcă să descurajeze atitudinea agresivă a Rusiei în regiune.
Avioanele americane de superioritate aeriană de tipul F-15 Strike Eagle sunt o prezenţă obişnuită aici, în cadrul diverselor misiuni de rotaţie a forţelor aeriene. În luna decembrie 2021, astfel de avioane au aterizat la Câmpia Turzii pentru a participa la diverse misiuni de poliţie aeriană întărită la Marea Neagră cu alte avioane NATO dislocate la Mihail Kogălniceanu.
Câmpia Turzii este considerată astfel un important nod strategic pentru operaţiunile Forţelor Aeriene ale SUA şi o importantă bază de sprijin care asigură aşa-numita „adâncime strategică”: de aici ar urma să sosească eventuale întăriri şi sprijin militar pentru trupele aliate aflate într-un ipotetic conflict cu un agresor care atacă România.
Anul trecut, un detaşament de 90 de militari şi un număr neprecizat de drone-spion şi de atac MQ-9 Reaper au sosit la Câmpia Turzii. Dronele au executat misiuni de spionaj, recunoaştere şi supraveghere aeriană, despre care US Air Force nu a oferit detalii suplimentare.\
Aceste vehicule aeriene fără pilot pot fi folosite și pentru supraveghere aeriană în zona Mării Negre, unde Rusia și-a intensificat prezența militară.
MQ-9 Reaper („Secerătorul/Moartea”, în traducere aproximativă) a devenit cunoscută în întreaga lume după ce s-a aflat că această dronă l-a ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani în ianuarie 2020.
SUA au anunţat deja că vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România. După lucrările de modernizare, noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17, operate de aviația americană.
„Aceste proiecte vor permite stabilirea unei prezențe de durată a Air Force în România. Câmpia Turzii este o locație strategică-cheie ce necesită infrastructură modernă, care să asigure o mai bună mobilitate a misiunile aeriene, să găzduiască diverse bunuri și facilități ale forțelor aeriene și de unde să se poată oferi un răspuns rapid la orice fel de amenințări de securitate din regiune”, conform unui comunicat al forțelor aeriene ale SUA.
Astfel, 130 de milioane de dolari au fost deja alocaţi„optimizării misiunilor” de la Câmpia Turzii. Dintre aceştia, 32 de milioane de dolari au fost detinaţi pentru construirea unui nou depozit de combustibil și alte 68 de milioane au fost acordați pentru facilităţi şi depozite „pline cu tot ce e nevoie pentru susținerea operațiunilor aeriene”.
Alte două proiecte vizează un hangar pentru avioane și modernizări pentru zona cargo.
De asemenea, US Air Force a mai acordat contracte în valoare de 14,3 milioane de dolari pentru lucrări de modernizare a infrastructurii care au inclus sisteme noi de iluminat, sisteme electrice sau extinderea capacităților şi depzitelor de stocare a combustibilului.
Alte noi proiecte de modernizare la Câmpia Turzii, care totalizează 8,6 milioane de dolari includ construirea unui nou depozit de muniții (1,7 milioane de dolari), a unei clădiri administrative pentru comanda operațiunilor aeriene (2 milioane de dolari), un nou spațiu de parcare a aeronavelor și un hangar (4,9 milioane de dolari).
„Orăşelul militar” care se ridică la baza de la Mihail Kogălniceanu
Baza de la Deveselu, unde este instalat scutul antirachetă american, este deservită în prezent de un număr de circa 200 de militari americani, cifra maximă care poate fi atinsă aici fiind de 500.
Baza de la Mihail Kogălniceanu este şi ea un „hub”, folosit în special pentru tranzitul trupelor americane şi NATO. Baza găzduieşte un contingent permanent de forţe americane, estimat în prezent la câteva sute de militari.
De asemenea, baza aeriană de aici este folosită de către avioanele NATO care realizează, prin rotaţie, misiuni de poliţie aeriană întărită la Marea Neagră alături de avioanele Forţelor Aeriene Române.
Anul trecut, MApN a demarat un amplu program destinat realizării infrastructurii Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Obiectul contractului Ministerului Apărării: Servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.
Valoarea licitaţiei este de peste 2,1 miliarde de lei, fără TVA. Sunt preconizate, printre altele, construirea unui veritabil orăşel-militar, care să găzduiască până la 10.000 de „locuitori”, care presupune construcţii de clădiri, instalaţii militare, aerodromuri, piste de decolare şi de aterizare, ceea ce ar transforma, la final, Mihail Kogălniceanu într-una din cele mai mari baze NATO din regiune.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News