Video Terenul Romexpo. Saga unei legi controversate și „amnezia” care i-a lovit pe inițiatori
Au făcut un proiect de lege prin care statul român poate pierde câteva sute de milioane de euro, iar acum ridică din umeri și spun că nu mai știu ce au scris în document. Vorbim de parlamentarii care au inițiat legea privind cedarea gratuită a terenului de la Romexpo către Camera de Comerț și Industrii. În plus, partidele care au susținut actul normativ, nu își mai asumă votul dat. Prin decizia lor, senatorii și deputații au reușit să ofere cadou unui ONG 46 de hectare de teren în cea mai bună zonă a Capitalei. Care au fost interesele și artificiile folosite ca legea să fie adoptată în Parlament, vedeți într-un nou episod al campaniei Digi24 „Statul la stat”.
Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)
Atac în Parlamentul României. Un bărbat a provocat un incendiu și a reușit să fugă
Ce spune poliția despre atacul de la Parlament
Nicuşor Dan: „Sunt îngrijorat că dreapta nu se coalizează la nivel naţional”
Cum explică Vîlceanu scandalul cu Roman din Parlament
Șoșoacă îl acuză pe Iohannis că bagă România în război
Ce a răspuns Isărescu când a fost întrebat despre un nou mandat la BNR
2 ani de închisoare pentru cei care creează și distribuie deep fake
Încăierare în timpul unei dezbateri, în Maldive
Proiectul de lege prin care statul român cedeză Camerei de Comerţ, gratuit, terenul de la Romexpo, a fost depus la Parlament în martie 2020. Are 18 iniţiatori, majoritatea fiind foşti senatori şi deputaţi de la PMP. Am ales la întâmplare câteva nume şi i-am sunat pentru a vedea care le-au fost argumentele în momentul în care au scris proiectul. În mod cu totul surprinzător, niciunul nu a avut habar despre ce prevede iniţiativa legislativă.
Cătălina Bozianu, fost deputat: Nu ştiu. Trebuie să mă uit că nu mai mi-aduc aminte acuma, de ce să zic.
Reporter: Nu mai ştiţi deloc de el, ce prevedea, ce spunea!
- Nu.
- Dar nu vă aduceţi aminte nimic de terenul de la Romexpo sau ceva de genul? Că despre asta era vorba.
- Nu mi-aduc aminte, acum, nimic.
Adrian Mocanu, fost deputat: Aşa am crezut eu că este bine.
- De ce aţi crezut că este bine aşa, dacă îmi permiteţi?
- Dacă aşa am vrut eu!
- A, aşa aţi vrut dumneavoastră, pur şi simplu.
- Aşa.
- Şi aţi avut vreun argument pentru asta sau doar această dorinţă?
- Această dorinţă a fost mai presus decât orice.
Corneliu Bichineţ, fost deputat: Probabil la momentul potrivit, cel care a făcut legea a venit cu argumente suficient de puternice încât m-a convins.
- Vă amintiţi ce prevedea legea sau care erau măsurile din ea?
- Sincer, nu.
Inițiatorul legii: Colegul meu de partid de la Mureș m-a rugat
Toţi şi-au justificat aparenta amnezie prin faptul că un alt coleg a redactat proiectul şi ei doar au semnat. Din aproape în aproape, am ajuns şi la cel care a scris legea: Marius Paşcan, fost deputat PMP. Spune că a făcut totul la rugămintea unui coleg de partid.
Marius Paşcan, fost deputat: „Colegul meu de partid de la Mureş, secretarul general, este vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi sigur că face o pledoarie de pe poziţia care o are pentru a dezvolta activitatea Camerei de Comerţ şi a considerat oportun să iniţiem un proiect legislativ, mai precis, eu să fiu iniţiatorul, dar oferindu-mi toată consultanţa şi argumentaţia de specialitate necesară”.
Satisfacerea de către fostul deputat a dorinței colegului de partid ar putea costa scump statul roman. Potrivit unor estimări neoficiale, valoarea celor 46 de hectare de teren ajunge la câteva sute de milioane de euro.
Legea a primit aviz negativ în Comisia economică a Senatului. Surpriza din plen
În 24 iunie 2020, Comisia economică a Senatului se reuneşte pentru a discuta proiectul. În unanimitate, senatorii votează pentru respingerea cedării gratuite a terenului de la Romexpo şi, implicit, pentru respingerea legii.
Silvia Dinică, senator USR: „Codul Administrativ prevede clar că aceste bunuri aflate în proprietatea privată a statului, pot fi închiriate, pot fi concesionate, însă nu există posibilitatea aceasta de transfer gratuit”.
Pe 30 iunie, legea ajunge în plenul Senatului. Doar în acea şedinţă mai putea fi discutată şi eventual respinsă, altfel urmând să fie adoptată tacit, adică să se considere aprobată fără a se mai da un vot în Senat. În acest moment apare surpriza. Paradoxal, liderul grupului PSD de la acea vreme cere retrimiterea legii la comisie, ceea ce practic a făcut imposibilă dezbaterea şi respingerea ei.
„Cred că a fost o solicitare din partea comisiilor, de la colegii de la comisie care au spus că mai au lucruri de dezbătut la ea. Nu aş putea să vă spun exact, a trecut destul de mult timp. Au dat raport şi după aceea au zis că mai au de discutat pe ea”, explică Radu Preda, fostul lider de grup PSD de la Senat.
Senatorii care asigurau conducerea comisiei la acea dată spun că nu au făcut o astfel de solicitare.
- Vă amintiţi acel moment, cine a cerut retrimiterea la comsie şi de ce?
Daniel Zamfir, senator PSD: Nu, nu îmi amintesc acest moment, cert este că poziţia nostră a fost întotdeauna aceeaşi, poziţia Comisiei economice pe care o prezidam la acel moment a fost unanimă, de respingere a acestui proiect”.
Ce s-a întâmplat în Camera Deputaților
Astfel, deşi avea raport de respingere, legea s-a considerat adoptată, fără să mai fie dezbătută şi, trimisă, mai departe, la Camera Deputaţilor. De la Senat până aici, lucrurile s-au schimbat fundamental.
Deputații din Comisia de industrii au stabilit că terenul de la Romexpo poate fi cedat gratuit. Legea este trimisă la plen, iar aici începe scandalul. Singurii care au luat cuvântul pentru a susține proiectul au fost liberalii în frunte cu liderul de atunci al grupului, Florin Roman. Aleșii USR și UDMR s-au împotrivit puternic, aducând acuzând anumite interese ascunse.
„Ca liberal, întotdeauna voi susţine investiţiile private. Nu mă interesează din ce zonă vine investiţia, mă interesează ca acea investiţie să genereze locuri de muncă”, explică Florin Roman - deputat PNL.
„Ceea ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României, prin acest proiect de lege, este un tun imobiliar transpartinic...E vorba de devalizarea statului român de un teren de 46 de hectare în cea mai bună zonă a Capitalei”, declara la acea vreme Cătălin Drulă, deputat USR PLUS.
„Să dăm pe bandă rulantă prin lege unor persoane sau asociaţii private bunuri pe care le au în folosinţă, din proprietatea privată a statului, este pentru noi inacceptabil”, declara și Marton Arpad, fost deputat UDMR.
La aceste dezbateri deputaţii PSD nu au intervenit, însă, alături de liberali, au votat proiectul de lege.
Convinși că statul român este grav prejudiciat, aleșii USR împreună cu cei ai UDMR au contestat la Curtea Constituţională.
„Noi ceea ce am spus e că ar trebui valorifica transparent, prin licitaţie în piaţă, una competitivă, în care statul să primească preţul cel mai corect, care să fie rezultatul dintre cerere şi ofertă. Nu credem că proprietatea statului trebuie luată în derâdere de maniera aceasta”, arăta Cristina Prună, deputat USR.
Judecătorii CCR au spus că adoptarea legii a fost constituțională, ulterior, actul normativ fiind transmis preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Şeful statului nu a fost, însă, de acord cu toate prevederile din lege și a trimis-o înapoi Parlamentului pentru a fi rediscutată.
Partidele nu-și mai asumă votul. Marius Pașcan: „Nu aș mai iniția din nou un asemenea proiect”
Între timp, partidele par să nu îşi mai asume votul dat în Camera Deputaţilor. Acum toți spun că de fapt nu a fost o decizie politică, ci fiecare parlamentar a votat după cum a dorit.
„Fiecare parlamentar, pe acest subiect, din grupul PNL, a votat în funcţie de cum a reuşit să citească acest proiect şi să îşi formeze o opinie. Deci nu a existat o decizie politică, o orinetare a votului în privinţa acesta”, spune Gabriel Andronache, liderul grupului parlamentar PNL.
„Dacă nu greşesc, eu personal nu am votat-o pentru că nu am fost eu convins că a fost cea mai bună decizie în acel moment, dar decizia fiind la liber nici nu am dat consemn de vot împotrivă sau abţinere”, arată Alfred Simonis, liderul grupului parlamentar PSD.
În spațiul public reacțiile împotriva cedării gratuite a terenului s-au înmulțit de la o zi la alta fiind invocate anumite interese imobiliare. Concluzia o trage inițiatorul legii care spune că, dacă ar putea, ar șterge totul cu buretele.
„Sunt consternat pur şi simplu şi repet, nu aş mai iniţia din nou un asemenea proiect, nu aş vrea să decontez eu aceste speculaţii pentru că chiar nu am nicio vină”, declară Marius Paşcan, fost deputat.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News