ROMÂNIA FURATĂ. Cum a ajuns fiul lui Dragnea să vândă la fix 13.000 de porci

Pesta porcină africană a produs României cel mai mare dezastru de după Al Doilea Război Mondial. Pagubele produse sunt estimate la peste 3 miliarde de euro. Marii fermieri, care şi-au văzut afacerile puse pe butuci şi au fost nevoiţi să concedieze mii de angajaţi, nu şi-au primit încă despăgubirile pentru animalele sacrificate. Fiul lui Liviu Dragnea e singurul fermier din România care şi-a vândut porcii exact înainte de declanșarea epidemiei. Iar nașul său e cel care face profit de pe urma acestui dezastru, deoarece vinde fără licitație dezinfectatul folosit în focare.

Citiţi şi: Rolul Rusiei în ceea ce face Toader

Nicolae Ciuleac, patronul Carniprod: „Ăștia sunt porcii noștri.... Da. Fiecare filă reprezintă un animal cu toate anexele. Tot ce am avut fermă de porci se află pe raftul ăsta, pe pervazul ăsta. Tot. 20 de ani... Asta e tot ce-a mai rămas”.

Dumitru Lazăr, fermier din Somova, Tulcea: „Ce face statul ăsta? Nimic nu face. Știe să ne mintă”.

Angajat al Carniprod - Aceasta este hala unde ne produceam matca proprie. Materialul de prăsilă. Aici erau vreo 300-400 de porci, în diferite stadii.

Reporter - Cum vi se pare ca această hală să fie goală?

Angajat al Carniprod - E macabru. Aici era plin la orice oră din zi și din noapte. Acesta este un compartiment de gestație comună. Curățat, dezinfectat, fără niciun porc. Aici erau în jur de 200 de porci, numai scroafe gestante.

Aceste imagini sunt din cea mai mare fermă de porci din sud-estul României, Carniprod. În urmă cu 3 luni, aici erau 48.000 de porci. În doar o săptămână, toți au fost uciși din cauza pestei porcine africane.

Nicolae Ciuleac este proprietarul afacerii. În 25 de ani, a reușit să aibă o fermă care îi asigura materia primă pentru fabrica de mezeluri. Înainte de pesta porcină, tăia 300 de porci zilnic. Anul trecut a avut o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro.

Din cauza unui porc infestat, întreaga afacere s-a oprit.

Nicolae Ciuleac, patronul Carniprod: „O parte s-a incinerat, marea parte a fost îngropată la adâncime”.

Omorârea tuturor porcilor a venit la pachet cu alte necazuri.

Nicolae Ciuleac, patronul Carniprod: „Trebuie să știți că am avut un depozit cu 500 și ceva de tone de carne. Depozitul ăsta ne asigura materia primă pentru procesare. În acest depozit se afla carne de vită, de pasăre, de oaie si diferite tipuri de cărnuri folosite de noi în procesare. 500 și ceva de tone de carne le-am distrus. Plus, am distrus 100 și ceva de tone de preparate din carne.

Mai mult de atât, ne-au ținut fabrica închisă o lună jumate.

Eu acum n-am materie primă, nu am bani. Eu am 500 de oameni cărora tre să le dau salarii. De unde să dau salarii? Ca până acum am dat și oamenii au stat acasă. O parte i-am și concediat deja, pentru că nu mai au obiectul muncii. Eu n-am produs nimic. Facturi vin din urmă”.

La mai bine de două luni după ce a omorât toți cei 48.000 de porci, patronul Carniprod nu a primit de la stat niciun leu despăgubire.

Reporter - În momentul de față nu știți când veți primi banii?

Nicolae Ciuleac - Nu. În mod normal, acolo scrie 30 de zile. Dar au trecut două luni.

Nicolae Ciuleac trebuie să primească de la Guvern 22 de milioane de lei.

Nicolae Ciuleac, patronul Carniprod: „Oamenii ăștia ar trebui să se gândească: băi, omului ăsta i-am ras tot. Dă-i un avans de 5, 10 milioane, ca să poată să lucreze. Dar, cui îi pasă, domle? Tot felul de povești”.

Patronul Carniprod spune că Guvernul l-a pus în situația în care nu mai e solvabil nici în fața furnizorilor, nici în fața băncilor.

Nicolae Ciuleac, patronul Carniprod: „Cine îți dă fără bani ceva? Nimeni nu-ți dă. Toată lumea vrea bani și mai ales când știu că ești în situația asta. Nu mai are nimeni încredere să-ți dea. Nici băncile nu-ți dau.”

Primul caz de pestă porcină africană de anul acesta din România a fost înregistrat pe 10 iunie 2018, într-un sat din Tulcea, la câteva zeci de kilometri de Carniprod. Reprezentanții firmei și-au luat măsuri de bio-securitate, pentru a-și proteja afacerea. A fost restricționată mișcarea persoanelor, a porcilor și a utilajelor. Pe 14 iunie, un control al Direcție Sanitar Veterinare Tulcea a confirmat că firma Carniprod îndeplinește condițiile de bio-securitate. După doar două săptămâni, pe 28 iunie, a fost confirmată la rinichiul unui porc din abatorul Carniprod pesta porcină africană. Patronul firmei bănuiește că virusul a fost adus în fabrica sa de la un porc contaminat, crescut la o gospodărie din apropiere.

Deputatul Adrian Oros, medic veterinar la bază, este prorector al Universității de Medicină Veterinară din Cluj. E deputat în parlament și vicepreșdinte al Comisiei pentru Agricultură. El consideră că autoritățile au acționat iresponsabil după depistarea primului caz de pestă porcină.

Deputatul Adrian Oros, Comisia pentru Agricultură: „În 3 săptămâni au trimis în teritoriu tot felul de hârtii. Prima reacție a oamenilor a fost fie să-și taie animalele și apoi să-și împartă carnea la copii și la rude, și așa a ajuns în alte județe boala, fie să-și treacă porcii dintr-un județ într-altul. Boala s-a răzpândit foarte repede în primele 8 județe”.

Adrian Oros susține că dacă autoritățile interveneau eficient imediat după primul caz de pestă porcină, virusul nu s-ar fi extins atât de repede. România s-a mai confruntat cu un caz de pestă porcină africană și anul trecut. Un porc dintr-o gospodărie din Satul Mare a fost depistat pozitiv. După ce s-a acționat prompt, focarul a fost stins repede și nu s-a extins. Anul acesta, nu s-a mai întâmplat așa.

Deputat PNL Adrian Oros, Comisia pentru Agricultură: „Măsurile n-au fost luate la timp și au fost total ineficiente. Vă dau un exemplu: dacă primul buletin de analiză, primul focar de bază declarat, a fost în 10 iunie, în Tulcea, Centrul Național de Combatere a Bolilor a fost convocat la 18 zile după, în 28 iunie. Abia la o zi după ce a apărut în acea fermă mare din Tulcea. Cât a fost în gospodăriile populației, în sate, nu s-a convocat acest Centru Național de Combatere a Bolilor”.

Satele din județul Tulcea, de la granița cu Ucraina, au fost primele afectate.

Nicolae Coșovei, primar Somova, Tulcea: „Prin porcii mistreți. Noi suntem în graniță cu Ucraina și foarte ușor trec porcii înot. Având și cetățenii porcii prin prândoaie... noi bănuim că de acolo...

Mai întâi în localitatea Parcheș, apoi s-a extins în localitatea Somova. Închiderea focarului cred că vreo 3 săptămâni a durat, până s-a terminat de umblat în fiecare gospodărie. Toți oamenii au înțeles și au sacrificat porcii, pentru a nu se extinde pesta”.

Din punctul de vedere al autorităților, totul a decurs ca la carte.

Nicolae Coșovei, primar Somova, Tulcea: „S-au făcut tabele și oamenii au primit banii. Sigur că da”.

Fermierii, în schimb, consideră că autoritățile n-au făcut nimic pentru combaterea concretă a pestei porcine africane.

Dumitru Lazăr, fermier din Somova, Tulcea: „Greșeala este a lor, a Direcției Sanitar Veterinare. N-au luat acum 2-3 ani de zile măsuri. Ucraina i-a împușcat și a alungat la noi porcii. Am văzut doi porci mistreți, aicea pe câmp, un godăcel la 50 de kile și unul mai măricel. Mergeau îngenuncheați, aici în pădure. Păi, tu nu iei atitudine? Ce face Statul ăsta? Nimic nu face. Știe să ne mintă”.

Lazăr Dumitru este un mic fermier din Somova, județul Tulcea, localitate aflată la 3 kilometri de granița cu Ucraina. Pe lângă alte animale, creștea și doi porci. Unul dintre ei s-a îmbolnăvit.

Dumitru Lazăr, fermier din Somova, Tulcea: „N-a mai început să mănânce. Mânca puțin, ciugulea. Iar îl sculam, iar venea. Din zi in zi, mai rău. Și exact la o săptămână, vineri, cădea din picioare. Începuse niște pete pe el, la urechi, pete roșii, cu sânge. Sâmbătă a murit”.

Problema domnului Lazăr, ca și a majorității micilor fermieri din România, e că nu avea porcii crotalizați și înscriși în Sistemul Național de Înregistrare și Identificare a Animalelor - SNIIA. Baza de date SNIIA este blocată de doi ani, din cauza iresponsabilității conducerii ANSVSA. În România sunt peste 600.000 de gospodării, în care se cresc 1,4 milioane de porci.

Deputat PNL Adrian Oros, Comisia pentru Agricultură: „Baza este blocată pentru o procedură stupidă. ANSVSA nu a reînnoit contractul de mentenanță cu firma care a produs softul respectiv”.

Din cauza nefuncționării bazei de date SNIIA, despăgubirile se fac haotic sau deloc.

Deputatul Adrian Oros, Comisia pentru Agricultură: „Acum am înțeles că se fac crotalieri. Se merge în focare, se crotaliază pe loc pentru a putea fi ucise și băgate în baza de date și despăgubiți proprietarii. Dacă nu sunt în baza de date, ele nu există”.

Domnul Lazăr a vrut să-și crotalieze porcii, dar nu a reușit.

Dumitru Lazăr, fermier din Somova, Tulcea: „N-au avut oameni, ca să poată să vină să-i crotalizeze. Și nu erau crotalizați”.

Din această cauză, nu a primit niciun ban de la primărie pentru porcii uciși.

Dumitru Lazăr, fermier din Somova, Tulcea: „Mi-a făcut o hârtie. Dacă nu era crotalizat, mie nu-mi dă nimica. Ce să-mi dea? Praful de pe tobă?

Dacă îi tăiam cu două săptămâni înainte, când erau zdraveni și mâncau de se băteau pe mâncare, îi băgam la ladă și aveam de Crăciun. Acum, de unde?”

Lazăr spune că reprezentanții DSVSA Tulcea nu i-au dezinfectat cum trebuie curtea și nici strada. Acum, dezinfectează singur, cum poate și cu ce are.

Dumitru Lazăr, fermier din Somova, Tulcea

Au venit, pac l-a împușcat p”ăla, l-au luat. A venit cu o tulumbă de/aia în spate și au făcut aici, pfff. Atât. Păi, așa dezinfecție faci tu, mă?

Aici îi țineam pe amândoi. Acum mai aruncăm și noi cu var, dezinfectăm, stropim”.

Digi24 a încercat mai multe săptămâni la rând să obțină un punct de vedere de la conducerea DSVSA Tulcea, dar am fost refuzați.

Pesta porcină africană bântuie prin Europa din 2007. A pătruns în zona Caucazului, prin Rusia și Belarus. Din 2014, s-a apropiat de România, pe traseul Letonia, Lituania, Polonia și Estonia. În 2016, pesta a ajuns în Ucraina, la granița României.

Deputatul Adrian Oros, Comisia pentru Agricultură: „Și aici, în Parlament, dar și la întâlnirile cu medicii veterinari, discutam nu despre faptul dacă vine sau nu, ci când o să vină. Nu se punea problema ca pesta porcină să nu vină.”

Comisia Europeană a avertizat România încă din februarie 2017 că nu ia măsuri concrete pentru prevenirea Pestei Porcine Africane. Un raport din ianuarie 2017 al Direcția Generală de Sănătate și Siguranța Alimentară, a avertizat autoritățile române cu 16 luni înainte de izbucnirea epidemiei.

„România nu aplică încă multe măsuri în vederea prevenirii Pestei Porcine Africane, de exemplu gestionarea populației de mistreți și biosecuritatea în cadrul exploatațiilor non-profesionale și le va aplica doar odată cu confirmarea bolii, cu o întârziere în consecință a rezultatelor. Deși vânătorii au cunoștință de Pesta Porcină Africană, programul slab de supraveghere pasivă a mistreților nu oferă garanția că pesta porcină africană ar fi depistată într-un stadiu incipient după introducerea sa. Acest lucru va întârzia depistarea bolii și, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploatațiile non-profesionale. Numeroasele exploatații non-profesionale, cu un nivel mic de biosecuritate, reprezintă punctul cel mai vulnerabil pentru apariția infecției la porcii domestici" - Raportul de control al Comisiei Europene februarie 2017.

Deputatul Adrian Oros, Comisia pentru Agricultură: „Am și eu raportul. Am citit și concluziile, și recomandările. Am scris premierului, pe puncte, ce ar trebui să facă și să prevină și să eradicheze când apare pesta porcină africană. N-am primit niciun răspuns”.

În loc să sporească măsurile de prevenire, conducerea ANSVSA a decis să le reducă. Până în 2017, medicii veterinari controlau de două ori pe an porcii din gospodării. Anul asta nu s-a făcut niciun control până acum.

Deputatul Adrian Oros, Comisia pentru Agricultură: „Anul acesta, deși am făcut numeroase demersuri la președintele Autorității, apoi chiar la premier, și la domnul Tudose, și la doamna Dăncilă, ni s-a spus că examenul clinic va fi făcut doar în toamnă. N-am primit o explicație plauzibilă. Noi am bănuit că e vorba de sumele ce trebuiau plătite medicilor veterinari. Un asemenea examen ar fi costat 6 milioane de euro”.

Lipsa măsurilor concrete a produs României o pagubă imensă.

Reporter - La cât estimați pierderile României cauzate de pesta porcină?

Deputatul Adrian Oros - Estimarea noastră este la 3-4 miliarde de euro. Ținând cont de costurile care vor fi pentru eradicare, tot ce înseamnă cheltuieli de eradicare, personal, dezinfectant, utilaje, incineratoare, îngropare. Apoi, e despăgubirea reală a proprietarilor de porci.

În momentul de față, o treime din România e infestată cu pestă porcină africană.

Deputatul Adrian Oros, Comisia pentru Agricultură: „Există prevedere care spune că din zonele în care nu evoluează boala se poate face comerț, se poate face export, carnea se poate consuma, animalele pot să circule, dacă demonstrezi că în acele exploatații a fost făcut de două ori examenul clinic”.

Constanța este unul din județele în care pesta porcină africană s-a extins imediat. Pe 5 iulie 2018, a fost depistată primul caz într-o gospodărie din Histria.Virusul s-a răspândit foarte repede în celelalte comune.

Cristu Caracostea locuiește în Palazu și creștea 26 de porci. Avea porcii crotalizați, dar nu a primit niciun leu despăgubire.

Cristu Caracostea, fermier din Palazu, Constanța: „Au zis c-o să ne dea bani, dar cum și în ce fel... nu știm nimic”.

Și la Constanța, fermierii acuză dezinfecția de mântuială.

Cristu Caracostea, fermier din Palazu, Constanța: „S-a terminat cu porcii! Cred că nici peste 3 ani n-o să mai creștem. Guvernul României nu s-a implicat cu nimic. Problema nu este pentru astăzi, pentru viitor, că microbul va rămâne aici și în satele alăturate.S-audă ministrul Agriculturii, dl Petre Daea, e bătaie de joc dle ministru, e mai mare rușinea”.

Cristu Caracostea regretă că nu a făcut ca ceilalți săteni din Palazu, care, după ce au văzut la alții că li s-a îmbolnăvit porcul, și-au sacrificat animalele și le-au băgat în frigider. Aceștia nu aveau porcii înregistrați în baza de date și știau că nu vor primi niciun ban despăgubire. Problema cu carnea păstrată în frigidere e că după ce proprietarii o vor consuma și vor arunca restul de oase în curte, virusul pestei porcine e posibil să reapară.

Mihăiță Gheba, vicepreședinte DSVSA Constanța: „Înainte să sacrifice porcul, ar fi trebuit să ia legătura cu medicul veterinar. Dacă medicul veterinar spunea că animalul este în regulă și poate să-l sacrifice, nu era nicio problemă. Nu știm dacă porcul sacrificat de dânșii a fost sănătos sau nu. Dacă nu a fost sănătos, atunci înseamnă că vom avea o problemă. Virusul nu se distruge prin congelare. Virusul este unul foarte rezistent, nu se distruge foarte ușor.”

Din această cauză, pesta porcină africană este combătută cu un dezinfectant foarte puternic, care acționează rapid și are indicație concretă pentru anihilarea acestui virus. Specialiștii n-au reușit pană acum să facă un vaccin sau un antidot pentru combaterea acestui virus.

La Carniprod Tulcea, dezinfectarea s-a făcut ca la carte, cu substanţa care avea indicație pentru pestă porcină africană. La Constanța și în alte județe, autoritățile au folosit Aldezin, un dezinfectant care nu ar avea pe prospect indicația clară pentru combaterea pestei porcine africane.

Reporter - Cu ce ați dezinfectat aici? Ce dezinfectant ați folosit?

Angajat al Carniprod - Un produs, nu din România, Virocid, din Belgia. (...)

Reporter - Celelalte românești, care ar fi fost variantele?

Angajat al Carniprod - Virkons-ul, parcă. Aldezin nu știu dacă... E omologat pentru PPA? Scrie PPA pe el? Dacă scrie și e omologat, da. Noi nu l-am folosit.

Mihăiță Gheba, vicepreședinte DSVSA Constanța: „Într-adevăr, folosim Aldezin, dar Aldezin folosim doar în acele filtre rutiere. În focare, folosim Virkons”.

Digi24 a obținut de la Comisia Națională pentru Produse biocide avizul pentru comercializarea pe piață a dezinfectantului Aldezin. Conform acestuia, Aldezin nu are indicație pentru combaterea pestei porcine africane.

Aldezin este folosit pentru dezinfectarea adăposturilor, suprafețelor, a utilajelor și a mijloacelor de transport în comun, folosite în creșterea, întreținerea, reproducerea, producția, transportul și livrarea animalelor și pentru dezinfectarea suprafețelor din abatoare, piețe agroalimentare și târguri de animale. Produsul se utilizează la temperaturi cuprinse între 10 și 30 de grade Celsius. Timpul de contact trebuie să fie de minim 30 de minute, pentru ca dezinfectantul Aldezin să aibă efect.

În filtrerele rutiere, autoritățile au dat cu Aldezin pe niște covoare de câțiva metri pătrați, pe care mașinile treceau în câteva secunde. Acest dezinfectant a fost folosit și pentru combaterea gripei aviare.

Pentru un punct de vedere autorizat, Digi24 a stat de vorbă cu un reprezentant al Comisiei Naționale pentru Produse Biocide. Irina Tănase este membru de 13 ani în această comisie.

Reporter - În ultimii 13 ani, vă aduceți aminte să fi avizat vreun dezinfectant pentru combaterea pestei porcine?

Irina Tănase, membru al Comisiei de Biocide: Nu intră în domeniul meu de competență.

Reporter - Comisia a avizat vreun dezinfectant pentru combaterea pestei porcine?

Irina Tănase - Eu sunt membru al comisiei și nu țin această evidență. Aceste evidențe sunt la nivelul secretariatului tehnic.

Reporter - Ne puteți spune dacă secretariatul tehnic poate să ne dea această informație?

Irina Tănase - Asta nu pot să vă răspund eu. Nu fac parte din secretariat.

Secretariatul tehnic al Comisiei Naționale pentru Produse biocide nu a putut să ne spună concret dacă a avizat un dezinfectant pentru combaterea pestei porcine africane.

Omul de afaceri Dimitrie Muscă, președintele Combinatului Agroindustrial Curtici, din județul Arad, a făcut o serie de dezvăluiri la Jurnalul de seară despre cum a făcut ANSVSA achiziția de dezinfectanți.

Dimitrie Muscă: Sorin Stănescu, care dirijează ANSVSA-ul până la urmă, de la care am informații că s-a cumpărat - poate greșesec, nu știu 100%, dar informațiile circulă în cadrul ANSVSA-ului - el a vândut dezinfectanți de 27 de milioane de lei, exact ca atunci când a fost și gripa aviară. Așa se merge.

C. Prelipceanu: Vom investiga și vom sta de vorbă cu domnul Stănescu.

Dezinfectantul Aldezin este produs de Institutul Pasteur și comercializat în România de firma Farmavet. Ambele societăți sunt controlate de omul de afaceri Sorin Paul Stănescu.

Institutul Pasteur și firma Farmavet sunt controlate de omul de afaceri Sorin Paul Stănescu prin firma A&S Internațional 2000 SRL, unde unic acționar este Alexandra Cristina Roșu, fiica omului de afaceri. A&S Internațional 2000 SRL deține 99,99% din acțiunile Institului Pasteur și 93,8% din firma Farmavet. Sorin Paul Stănescu este unicul administrator al firmei A&S Internațional SRL 2000.

Potrivit site-ului de licitații publice, Direcția Sanitar Veterinară Constanța a cumpărat fără licitație de la firma Farmavet dezinfectant Aldezin. O primă tranzacție a avut loc pe 6 august 2018 și a avut o valoare de 23.120 de lei. Majoritatea direcțiilor sanitar veterinare din țară nu au publicat pe site-ul de licitații publice contractele de dezinfectanți.

Geronimo Brănescu, președintele ANSVSA, și Sorin Paul Stănescu, cel care controlează Farmavet și Institutul Pasteur, sunt prieteni foarte buni. Acuzația că ANSVSA e controlată de fapt de către Sorin Paul Stănescu are la bază faptul că foarte mulți directori din cadrul Farmavet lucrează acum în conducerea ANSVSA. La întâlnirile oficiale de la Parlament, ANSVSA ar fi reprezentată de foștii directori ai Farmavet.

Deputatul Adrian Oros, Comisia pentru Agricultură: „Da, am înțeles că sunt amici. Vicepreședintele ANSVSA care venea cu aceste modificări în Parlament a fost director la Farmavet. Șeful de cabinet al președintelui ANSVSA a fost director la Farmavet”.

Digi24 a încercat să obțină un punct de vedere de la Sorin Paul Stănescu sau de la un alt reprezentant al Farmavet și Institutul Pasteur, dar am fost refuzați.

Reporter - Putem vorbi cu cineva din conducerea Institutului Pasteur? Suntem de la Digi24.

Paznicul de la Pasteur/Farmavet - Nu. Nu aveți aprobare. Îmi pare rău, nu vor.

Reporter - Nu vrea nimeni să vorbească cu noi? Nici de la Farmavet? Nici de la Farmavet, nici de la Pasteur?

Paznic - Nu. Nimeni.

Sorin Paul Stănescu este nașul de cununie al băiatului lui Liviu Dragnea, președintele PSD. Nunta a avut loc pe 26 august 2018.

Valentin Dragnea este patronul firmei de porci Romcip Salcia, care anul trecut avea 13.585 de porci. Înainte de izbucnirea pestei porcine africane, fiul liderului PSD a reușit să vândă porcii, iar afacerea sa nu a avut de suferit.

Reporter - Domnule ministru, ne puteți confirma că ferma Romcip Salcia din județul Teleorman a valorificat toți porcii și apoi a anunțat lichidarea fermei?

Petre Daea - Am primit aceste întrebări. Eu nu pot să confirm aceste lucruri și vă rog să mă înțelegeți. Ministrul Agriculturii nu ține evidența nici unei mișcări dintr-o societate într-alta.

De mai bine de o lună, președintele ANSVSA, Geronimo Brănescu, refuză să răspundă întrebărilor Digi24. Într-o conferință de presă, și-a recunoscut neputința.

Geronimo Brănescu, președinte ANSVSA: „Din păcate, România și Europa se confruntă în acest moment cu cea mai gravă boală a animalelor de după cel de-al doilea război mondial până în prezent. (...) Boala nu are tratament, deci nu se poate trata. De aici, singura solutie existentă e aceea de a elimina porcul, care e elementul portant și destinația acestei boli”.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a refuzat și el să ne ofere un interviu. Într-o conferință de presă, el a spus că România a luat toate măsurile pentru prevenirea izbucnirii pestei porcine africane.

Petre Daea, ministrul Agriculturii: „Iar noi, Guvernul și structurile statului, n-am stat cu mâinile încrucișate. Pentru că din 2012, până la primul focar în România, din 2017, pe data de 31 iulie, atestă faptul că România a luat măsuri de a preveni intrarea acestui virus în țară”.

Pe fondul incompetenței autorităților, fermierii se așteaptă la lucruri și mai rele.

Nicolae Ciuleac, patronul Carniprod: „Noi acum, în România, pentru că n-o să mai avem porc, probabil vom aduce de afară, unde nici la ăia n-o să mai fie ieftin, pentru că atunci când e cererea mare și ei știu să ridice prețul. Și atunci, evident, noi vom plăti mai mult pentru porc.”

• Etichete:
• ansvsa
• pestă porcină
• despăgubiri fermieri
• focare pesta porcina
• virus pesta porcina
• ferme pagube
• fiul dragnea ferma porci
• dezinfectant pesta porcina

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei