Dacian Palladi, la Vocile Bihorului: "Mâncăm mult pentru că suntem prea săraci"
"Cheltuim atât de mult pe mâncare pentru că nu suntem suficient de bogaţi". Este comentariul analistului economic Dacian Palladi, referitor la studiul Eurostat, care indică România drept ţara în care locuitorii cheltuile cel mai mare procent din venituri pe coşul zilnic. "Din păcate mai şi consumăm foarte multe produse de import, iar acest lucru ridică noi probleme", a mai spus Palladi, invitat în această săptămână la emisiunea Vocile Bihorului.
Care este legătura dintre studii și nivelul de trai
Eurostat: Românii stau cu părinții până la 28 de ani
Ce au mâncat copiii din Mehedinți care au ajuns la spital cu toxiinfecție alimentară
Reguli noi în restaurante
Nicolae Ciucă spune că știe să gătească sarmale și să facă pâine
Românii trăiesc mai puțin decât alți europeni
Mâncarea românească, în topul celor mai delicioase preparate din lume
Un naufragiat a supraviețuit 24 de zile pe mare doar cu ketchup
Ce mâncăm dacă lucrăm de acasă?
Datele prezentate recent de Eurostat privind cheltuielile pe mâncare ale gospodăriilor din Uniunea Europeană indicau un procent de 28% în România, cel mai mare din UE.
Dacian Palladi, consultant în afaceri: „Acel total ne indică că încă sunt mulţi săraci în România, care pentru satisfacerea nevolior de bază mobilizează o bună parte din venituri mici. Când vezi asemenea statistici îţi dai seama că Maslow avea dreptate. Abia după ce omul îşi satisface nevoile primare începi să priveşti spre alte orizonturi.”
Consumurile calorice ale românilor depăşesc însă valorile recomandate de nutriţionişti, adică pur şi simplu mâncăm prea mult. În plus, se şi face risipă.
Dacian Palladi, consultant în afaceri: „În România anului 2018 fiecare român aruncă 130 de kilograme de alimente pe an. 24% mâncare gătită, 22% fructe, 20% pâine și produse de panificație, multe congelate din Ungaria, lapte şi produse congelate 11%.”
Consultantul în afaceri Dacian Palladi pune această situaţie pe seama lipsei unei educaţii financiare în rândul populaţiei. Tinerii nu sunt învăţaţi să facă strategii şi să îşi calculeze bugetele. Pentru a ilustra această idee, Palladi a dat exemplul unui schimb de tineret între liceeni din Oradea şi din Olanda.
„Le-am pus tuturor aceeaşi întrebare: care e bugetul vostru, când vreţi să plecaţi de acasă? Din cei 40 de elevi din Olanda, trei sferturi lucrau. Toti ştiau ce vor face când vor termina liceului. Niciunul din 40 orădeni nu ştiau, nu îşi puneau problema, se gândeau că merg la facultate şi după aceea vor vedea.”
Redactor: Bogdan Băcilă
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News