Editorial Zilele nu`s surori
Îmi amintesc și azi vorbele bunicului...era zi de târg în micul nostru sat ardelean. Așteptam cu sufletul la gură să merg alături de el, să văd cum stă lumea la sfat, cum se întreabă ce mai este nou, „cât caș a mai făcut a`Bidichii” sau dacă „or ieșit pui din toate ouăle puse sub cloșca țâfnoasă”. Bunicul avea cu el un carnețel pe care își tot nota câte ceva. Bunule, i-am zis, ce tot notezi acolo? Aranjându-și ilicul făcut de buna, ilic care fie spus îl purta și vara și iarna, mi-a zis cu vocea lui blândă:
Draga bunului, apăi tre să știi că nu îs două zile surori. Ceea ce poți cumpăra și vinde într-o zi nu este valabil și pentru ziua următoare.
Astăzi, adult fiind, mă gândesc adeseori la „zilele ce nu`s surori”. Cred că am fost un om norocos pentru că am avut șansa să am alături de mine oamenii care să mă îndrume, am înțeles că viața îți poate oferi și urcușuri și coborâșuri, iar a fi chibzuit financiar trebuie să fie la îndemâna și pe înțelesul fiecăruia dintre noi. De aceea, când a apărut oportunitatea de a împărtăși din cunoștințele mele celor mici, l-am revăzut pe bunul care îmi explica cum trebuie să fac calcule, cum să-mi notez toate cheltuielile pe care le-am efectuat într-o zi, cum să economisesc, cum să mă protejez și foarte important cum să mă informez pentru a nu mă lăsa păcălită.
Este știut faptul că toate aceste abilități se pot deprinde de la vârste fragede, copiii învață în primul rând din comportamentul adulților, respectiv cel al părinților, al bunicilor. Prin joacă este foarte ușor să-i facem să deprindă o mai bună înțelegere și utilizare a mecanismelor financiare cu care se confruntă zilnic și, totodată, folosindu-ne de minunatele povești cu tâlc financiar exemplele noastre sunt la îndemâna lor.
A-i învăța ce pot face cu banii primiți, de la părinți, bunici, din alocație, respectiv a înțelege care este diferența dintre nevoie și dorință este un lucru extrem de important. Gestionarea corectă a banilor este în strânsă legătura cu protecția financiară.
La întrebarea ce nu pot cumpăra cu bani, răspunsurile copiilor sunt extrem de intuitive și de mature... soarele, iubirea, norii, prietenia. Dar dacă îi vom întreba dacă accesarea cardului poate fi făcută pentru cumpărături nelimitate, o mare majoritate va răspunde ca da. Prin urmare, unde greșim?
Educația de tip Montessori scoate în evidență faptul că dacă un adult știe ce vrea, respectiv, dacă dorește să aprofundeze o informație, stă în decizia lui să facă asta în mod conștient, în timp ce, în cazul unui copil această voință nu există, ci trebuie creată. Copiii trebuie să înțeleagă că nu memorarea ci acțiunea de a căuta surse de informare se constituie ca bază a învățării.
E adevărat că dacă „zilele nu sunt surori” nici „copiii nu sunt frați”, ritmurile lor de învățare sunt diferite, experiența, performanța și cunoștințele deținute sunt diferite, dar dacă găsim acele tehnici care să permită transmiterea conținutului dorit atunci obiectivul poate fi atins.
Astfel, Autoritatea a venit în sprijinul cadrelor didactice cu o serie de construcții de joc (inclusiv joc nestructurat) care să permită copilului o înțelegere mai facilă a noțiunilor ce privesc viața financiară nebancară. La bază s-a aflat mereu stimularea interesului spre cunoaștere, spre învățare. Spre exemplu, noi ca adulți percepem într-un anumit fel riscul pe când micuțul trebuie să-și dezvolte propriile abilități și comportamente pentru a putea evita situațiile „capcană” și pentru a fi în siguranță. Prevenirea este la fel de importantă în acest proces al cunoașterii, iar prin joc, ei pot învăța de ce și cum să se apere. Și, nu în ultimul rând, copiii învață de la părinți și îngrijorarea pentru bani, pentru ceea ce îți poate aduce ziua de mâine.
Programul Start2Play, creat în cadrul Autorității, permite și cadrelor didactice dezvoltarea profesională prin însușirea unor noi concepte, mecanisme de acțiune, atitudini și comportamente, vor putea crea roluri și reguli explicându-le în mod concret copiilor, de ce se adoptă un anumit tip de comportament, ajutându-i astfel să reflecte asupra propriilor acțiuni/decizii.
Prin intermediul jocului sunt introduse o serie de noțiuni ce privesc piața financiară nebancară (risc, asigurare) și așa cum afirma și prof. dr. Sergio Pellis (Canadian Centre for Behavioural Neuroscience Arts & Science University of Lethbridgepellis) „jocul schimbă de fapt structura creierului în dezvoltare” ajutând astfel să fie rezolvate probleme, concepute planuri de control și dezvoltare.
Programul pus la dispoziție poate fi accesat în mod gratuit de orice educator, învățător. Autoritatea sprijină accesul neîngrădit al tuturor celor interesați. Spre exemplu, pentru clasa pregătitoare am avut în vedere deprinderea procesului și a metodelor de economisire, înțelegerea noțiunii de „nevoie”/„dorință” din punct de vedere economic și am urmărit ca, la final, elevii să poată identifica diferența dintre nevoie și dorință și un mod de economisire. Sunt folosite tehnici diferite – de tipul colaborării (copiii comunică și ascultă expunerile colegilor), tehnica alegerii (prin care se stimulează autocunoașterea, creativitatea) sau tehnica predării și învățării reciproce (accent pe dialogul dintre elevi). Tehnicile folosite și informațiile introduse cresc în mod gradual ajungând astfel în clasa a IV-a când un elev înțelege noțiuni precum: venit, asigurare, asigurări obligatorii, risc, acțiuni, recunoaște metode și surse de finanțare, diferența dintre persoană fizică și juridică sau rolul Bursei, respectiv poate lua o decizie financiară.
Suplimentar a fost creată „cutia cu jocuri și activități de educație financiară” , un mic îndrumar atât pentru profesori, cât și pentru părinții interesați.
Jocuri de tipul Fii deștept!, Magazinul de înghețată, Bursa, Copacul vieții, Ce ar fi dacă?, Sunt responsabil, iau decizii dar și altele vin în sprijinul celor prezentate anterior, sprijinind ideea potrivit căreia prin modele interactive, experimentale este ușurată învățarea. Are loc o împletire a cunoștințelor teoretice cu cele comportamentale, specifice fiecărui individ, în funcție de apetitul său față de risc creând premisele acțiunilor viitorului consumator de servicii financiare nebancare.
Astfel, pilde simple precum cele ale bunicului pot deveni principii bine înrădăcinate pentru copilul de mâine. Pe termen lung, educarea copiilor noștri este cel mai important lucru, este investiția noastră, atât ca profesori, cât și ca părinți.
Ioana Gabriela Grigore
Expert,
Direcția Comunicare și Educație Financiară
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News