Editorial Asemănări subiective între România și Ucraina înainte de 24 februarie
Să fim sinceri până la capăt, înainte de invazia care a început brutal pe 24 februarie, românii nu aveau mare idee despre vecinul lor din nord. Poate județele de graniță să se fi bucurat de prețurile mai mici la benzină și țigări, plus la niscaiva contrabandă cu mai sus pomenitele. În rest, nu ne puteam lăuda cu mare cunoaștere. Un vecin de scară pe care îl știam, ne salutam în parcare, dar cu care niciodată nu am trecut de amabilități.
Cu atât mai lăudabilă reacția imediată, empatică și profund umană ce a urmat invaziei.
Niciodată însă nu este prea târziu să aflăm mai multe despre vecini. Și cu această ocazie să descoperim mai multe despre noi înșine.
Căci în tăcere sau cu glas tare mulți ne-am întrebat cum s-ar fi descurcat România dacă era în locul Ucrainei? Cât suntem de diferiți și cât ne asemănăm?
Pe 23 februarie Ucraina avea un produs intern brut pe cap de locuitor de aproximativ 3.200 USD. România avea undeva peste 10.000 USD. În indexul corupției publicat de Banca Mondială România stătea semnificativ mai bine decât Ucraina cu aproximativ 30%. La indicatorii privind inovația, Ucraina tindea asimptotic spre zero, ca de altfel și România.
Rata mortalității în cazurile de Covid-19 s-a situat în Ucraina la 2,23%. În România 2,3%. România se afla 45 în topul celor mai puțin poluate țări, în timp ce Ucraina ocupa locul 58.
Pe 23 februarie, popularitatea președintelui Zelenski nu trecea de 30%. Recentul scandal Wagnergate, un eșec în arestarea unor mercenari ruși, atârna greu de procentele președintelui.
Cu toate acestea, dintr-o țară divizată pe multiple subiecte, Ucraina și-a regăsit dintr-o dată sentimentul național și puterea de a lăsa deoparte diferențele. Un stat pe care invazia îl amenința cu extincția și-a regăsit ritmul și voința de a lupta în ciuda tuturor previziunilor din capitalele europene.
Ucraina, care în viziunea lui Vladimir Putin nici măcar nu putea aspira la statutul de țară adevărată, este azi un model de curaj pentru Europa și întreaga lume. Rusofoni și ucraineni deopotrivă gătesc la foc mic cocktailuri Molotov și clădesc visul european al libertății din saci de nisip la periferia Kievului. Sfidează armata roșie și o ridiculizează cu tractoare și javeline primite cadou. Trimit bezele către navele de război sovietice și își joacă fiecare carte cu o energie pe care nici ei probabil nu și-o bănuiau. Par zid monobloc în fața unui urs rănit care îi lovește din ce în ce mai aprig. Își îngroapă morții scoși de sub blocurile dărâmate și fac coadă la centrele de recrutare.
Ce i-a schimbat atât de dramatic pe ucraineni în doar două săptămâni? Mai nimic. Să ne ferească Dumnezeu de încercări care să îi adune astfel și pe români.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News