Exclusiv Efectele adverse ale muncii de acasă: singurătate, depresie, lipsă de productivitate
Pandemia a forțat firmele și angajații din România să caute soluții pentru a supraviețui unei crize sanitare care atrage după sine cea mai mare recesiune din 1923 încoace, după cum estimează analiștii economici. În martie și aprilie, mare parte din economie a fost „înghețată” după ce românii au fost forțați să stea în izolare. Prima formă de muncă la care au apelat companiile, acolo unde a fost posibil, a fost munca de acasă. Ceea ce înainte reprezenta până în 2% din totalul locurilor de muncă din România a devenit pentru multe companii „noua normalitate”.
Avantajele muncii „din dormitor”
Angajații s-au bucurat că nu mai trebuie să facă drumul până la birou, că fac economie de timp și bani (aproximativ 1.000 de lei lunar pentru un angajat din București, conform unui calcul Digi24), firmele s-au bucurat că pot conținua proiectele și pot asigura finanțarea necesară plăților curente și a salariilor, iar statul își primea în continuare taxele și impozitele de la companiile respective.
Părea că toată lumea are de câștigat. Ba chiar venea un semnal uriaș de la giganții IT, Google și Twitter care au anunțat că își vor lăsa definitiv angajații să muncească de acasă, în cazul Twitter.
Efectele adverse
Numai că după 3-4 luni de muncă de acasă, unele companii au observat că încep să apară efecte negative. Angajații nu mai sunt la fel de productivi, devin apatici și depresivi, ședințele sunt mult mai greu de organizat, iar unele dintre ele au decis să revină la clasica muncă... la birou.
Bogdan Badea, CEO-ul uneia dintre cele mai mari platforme de recrutare online din România a explicat pentru Digi24 în cel fel au reușit companiile să schimbe modul de lucru.
”Principalul rol al unui birou este socializarea și formarea unei echipe. Nu prea poți să formezi echipe...de acasă. În plus, este mult mai greu să faci integrarea noilor angajați de la distanță. De asemenea, este destul de greu online să generezi idei așa cum o făceai într-o sală unde erau mai mulți oameni și unde discutai până ajungeai la anumite idei. În contextul pandemiei, socializarea la birou este o altă nevoie de socializare pe care o avem! Pe termen lung putem vorbi chiar de o desocializare între angajați. Se observă acest lucru și va influența și modul în care angajații vor oferi productivitate. Ea ține și de modul în care te simți la respectivul loc de muncă. Este zona care va fi cea mai afectată de această distanțare socială la birou”, spune Bogdan Badea.
Spațiul fizic de la birou este vital pentru companii, în principal pentru cele mici sau care abia se formează.
”Sunt anumite companii care nu au reușit să se adapteze muncii de acasă. Vom avea două scenarii: cei care nu au reușit să se adapteze vor reveni la 100% muncă la birou, apoi un mix, unde unii vor veni la birou în anumite departamente și alții vor lucra de acasă pe termen mult mai lung, poate chiar și în 2021 și vorbim de cel mai puțin probabil scenariu în România cu 100% muncă de acasă. Cred că acest ultim scenariu se va întâmpla doar în startup-uri sau companii mici care își permit să muncească 100% de acasă”, explică CEO-ul eJobs.
Clădirile de birouri ar putea deveni “clădiri fantomă”
Munca de acasă afectează și piața de birouri, o piață de aproximativ 700 de milioane de euro pe an în România. În Capitală, zone precum Pipera, Grozăvești și Timpuri Noi au cunoscut o dezvoltare rapidă.
În aceste zone au fost construite zeci de clădiri de birouri, iar marile companii internaționale și unele dintre cele mai mari companii din România au închiriat spații acolo. Unele dintre ele au rămas acum goale, iar proiectele de milioane de euro aflate în construcție sunt sub semnul întrebării acum.
În București ar fi trebuit să fie gata peste 270.000 de metri pătrați de spații de birouri doar în 2020, pe lângă alți 2,8 milioane de metri pătrați existenți. Sunt 14 proiecte mari în construcție în care ar urma să lucreze peste 26.000 de oameni.
Anxietate, singurătate și chiar depresie
Munca la birou presupune socializare. Oricât de confortabil ne-am simți muncind din propria locuință discuțiile cu colegii pe Skype sau Zoom nu pot înlocui conversațiile din pauza de masă sau la o cafea.
Din punct de vedere al exprimării, sociologii au observat că apar dificultăți pentru cei care muncesc o perioadă îndelungată de acasă. Sunt unii angajați pentru care munca la birou este un scop în sine: se îmbracă într-un anumit fel, se aranjează, impun un anumit statut în fața colegilor sau subalternilor.
Ori multe dintre aceste aspecte dispar în situația în care fiecare lucrează chiar și în pijama din fața unui calculator. În unele cazuri, pe termen lung, pentru angajații care iubesc munca „la birou”, poate apărea chiar depresia dacă sunt „izolați” în propria casă.
Ce spune Gelu Duminica, sociolog: ”Dezvoltarea abilităților socio-emoționale suferă din cauza lipsei contactului direct. Satisfacerea nevoii de apartenență la grup, care odată satisfăcută poate conduce către stima de sine și autorealizare, reclamă schimbul de idei, comportamente, atitudini și valori, care nu pot ajunge la potențialul său maxim atunci când comunicarea directă este obstrucționată de cea online. În plus, un individ nu trebuie să uite că 93% din limbajul său este non-verbal. Online-ul afectează acest tip de comunicare. Toate acestea conduc către apatie, slăbire a puterii de concentrare, însingurare, care la final conduc către o mai slabă performanță. Omul este un animal social, iar socializarea presupune ca uneori să “poți să pui mâna” și să strigi “este!”.
Mobilizarea „remote” este și ea alta. Potrivit The Wall Street Journal, proiectele durează mai mult, colaborarea este mai dificilă, iar integrarea noilor colegi se face mult mai greu.
Adio open space la birou!
Cea mai populară, dar și cea mai eficientă metodă de amenajare a spațiilor de birouri ar putea să devină istorie din cauza nevoii de distanțare fizică și protecție sanitară.
Multe companii au ales să amenajeze spațiul de lucru ca un spațiu deschis, fără bariere, unde angajații să poată comunica rapid și ușor, totul pentru o productivitate cât mai mare.
Acum, astfel de spații vor fi reconfigurate spune arhitectul Florin Enache.
În loc de o sală mare unde toată lumea muncea „la vedere” am putea avea birouri sau spații mici, individuale, eventual separate cu plexiglas sau alte metode prin care angajații să stea la distanță unii de alții. Iar asta nu face decât să îngreuneze munca și eficiența scade.
Florin Enache, arhitect: ”Vom vedea foarte multe transformări în zona clădirilor de birouri. Sunt multe planuri de business date peste cap. În acest moment este o presiune foarte mare pe spațiile cu chirie. Unii au închis pur și simplu, alții care stăteau cu chirie au plecat. Vedem că am trecut pe perioada de frică, oamenii s-au obișnuit cu masca, însă vom vedea niște transformări pe care nu le-ar fi bănuit nimeni. Birourile așa cum le știm, care de cele mai multe ori deveniseră open-space și foarte eficiente economic, se vor schimba”
În plus, apare o problemă care poate avea aspecte penale. Orice companie din România este obligată să facă la un interval de timp protecția muncii și să îi instruiască pe angajați cu privire la normele de siguranță.
În momentul în care spațiul de muncă devine același cu cel de acasă, apare o problemă cu privire la protecția muncii.
Întrebarea este: un accident petrecut acasă în timpul programului de muncă va fi considerat accident de muncă sau firma poate spune că angajatul era în spațiul personal și nu a respectat normele de protecție?
”Este un lucru foarte important! Este vorba despre „health and safety”, adică protecția muncii. Sunt o grămadă de reguli încălcate pentru că în acest moment în cazul unui angajat care este în spațiul lui de acasă nu mai știe nimeni cum și dacă respectă normele de protecția muncii”, explică Enache.
În ultimele șase luni, de când companiile au fost nevoie să apleze mult mai des la munca la distanță, România a înregistrat cea mai mică rată a firmelor din Uniunea Europeană pentru care telemunca a devenit noua normalitate.
Doar 8% dintre companii au trecut exclusiv la această formă de muncă, în timp ce media europeană este de aproximativ 20%. Analiștii financiari pun acest aspect și pe specificul economiei românești.
Suntem o economie de consum, iar peste 54% dintre firmele din România activează în retail, comerț, HoReCa sau construcții, acolo unde munca de acasă este practic imposibilă. Din restul companiilor, o parte nu dețin suportul logistic (servere, calculatoare performanțe) pentru a oferi o astfel de posibilitate angajaților.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News