Prioritățile și provocările imediate ale Uniunii Europene, prezentate în discursul privind Starea Uniunii

Pe 14 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a susținut în fața plenului Parlamentului European, la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, discurs care a fost urmat de o dezbatere cu eurodeputații. Acest eveniment anual a intrat deja în tradiția democratică a Uniunii, fiind un exemplu de dialog și cooperare între instituțiile europene.

Anul acesta a marcat o tristă premieră, fiind pentru prima dată când un discurs despre Starea Uniunii are loc cu un război major în desfășurare pe teritoriul Europei.

A fost un moment pentru bilanțul acțiunilor și evenimentelor din ultimul an, pentru reflecție asupra situației în care ne aflăm în prezent și pentru prezentarea planurilor de viitor. Au fost abordate teme de actualitate și de mare interes pentru cetățenii europeni, precum Ucraina, criza din energie, valorile europene și apărarea lor, economia europeană sau lupta împotriva schimbărilor climatice.

Reprezentanța Comisiei Europene în România a organizat un eveniment în cadrul căruia am urmărit și dezbătut discursul împreună cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, consilierul prezidențial Luminița Odobescu și șefa Biroului de legătură al Parlamentului European la București, Mădălina Mihalache.

Discursul președintei von der Leyen a fost unul curajos, clar și răspicat pe multe teme care ne preocupă.

Unul dintre aceste mesaje a fost cel legat de energie, o temă zero care preocupă cetățenii, statele și instituțiile europene deopotrivă. Suntem într-o situație în care energia a devenit o armă de război și un instrument de șantaj, iar dependența noastră de gazul rusesc își arată pe deplin consecințele negative. Cu siguranță, situația este diferită de la un stat membru la altul, atât în ceea ce privește gradul de dependență energetică de Rusia, cât și mix-ul energetic național. Aici remarc faptul că România are o dependență directă sau indirectă de gazul din Rusia mult mai redusă decât alte țări europene.

Pentru a contracara pe termen scurt efectele crizei din energie, Comisia a propus o intervenție de urgență pe piață pentru a reduce facturile pentru consumatorii europeni vulnerabili. Măsurile includ reducerea consumului de electricitate cu cel puțin 10% până în 31 martie 2023, plafonarea veniturilor pentru producătorii de electricitate care au costuri mai mici decât cei care produc energie electrică folosind gazul și o contribuție din partea companiilor care activează în domeniul combustibililor fosili. Ultimele două măsuri ar urma să pună la dispoziția statelor membre peste 140 de miliarde pentru sprijinirea categoriilor de populație și de companii afectate de creșterea prețurilor la energie.

Cuvântul-cheie pentru aceste măsuri este solidaritatea cu cei vulnerabili. Solidaritate între statele membre, dar și solidaritate din partea celor care au avut profituri foarte mari în această perioadă cu categoriile de populație sau companiile puternic afectate.

Statele membre sunt acum chemate să adopte o decizie privind propunerea Comisiei. Țin să accentuez acest aspect și aici - deciziile la nivelul Uniunii Europene implică mereu statele membre, fie prin reprezentanții la nivel guvernamental în Consiliu, fie prin deputații aleși prin vot popular direct în Parlamentul European. Întotdeauna, la masa la care se iau decizii finale în Uniunea Europeană este și va fi un reprezentant al românilor și al României.

Fac această precizare, întrucât au circulat în ultima vreme teorii false care susțineau că Executivul european readuce gerul în case. Nimic mai fals! În plus, cei care susțin aceste teorii au făcut comparație cu o perioadă neagră din trecutul României comuniste, când românii tremurau de frig în case sau își iluminau locuințele cu lumânări, pe fondul unei penurii generalizate de resurse. Una din amintirile copilăriei mele din anii ’80 este cărămida pe care mama o încălzea în cuptor, apoi o învelea într-o pătură și ne-o oferea nouă copiilor pentru a ne încălzi în timpul nopții. Nu ne vom afla într-o astfel de situație în Europa! Avem stocuri suficiente de resurse și acționăm acum împreună, în solidaritate, pentru a sprijini consumatorii vulnerabili!

Păstrând cadrul general valabil care va fi decis la nivelul UE de către statele membre, acestea vor avea un mare grad de libertate în ceea ce privește implementarea. Măsurile propuse pentru reducerea consumului de către români și modul în care vor fi susținute categoriile vulnerabile de români vor fi decise la București, de către autoritățile naționale, nu la Bruxelles și la fel, în toate statele-membre. Îmi exprim convingerea că vor fi găsite și în România acele metode care să permită reducerea consumului cu eforturi minime din partea populației (printr-o mai mare flexibilitate, de exemplu) și că resursele financiare disponibile vor constitui un sprijin real pentru cei care au nevoie. Printr-o implementare corectă a acestui plan, rezultatul concret va fi o scădere a prețului energiei, de care vom beneficia cu toții.

Situația din energie este direct legată de agresiunea Rusiei în Ucraina, aceasta fiind una dintre principalele cauze ale creșterii prețurilor la gaz și electricitate. În prezența Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, Ucraina a avut un loc special în discursul de miercuri. Președinta Comisiei a amintit că Uniunea Europeană a luat decizii istorice, unele dintre ele cu o rapiditate fără precedent, pentru a ajuta Ucraina și pentru a sancționa agresorul.

România a fost și în acest caz parte a deciziei, iar ca țară de graniță cu Ucraina a avut un rol decisiv în a sprijini milioanele de ucraineni care i-au trecut frontiera din februarie încoace. Salut și cu această ocazie reacția cetățenilor și autorităților din România, care s-au mobilizat exemplar, mobilizare observată în teren și remarcată de toți cei zece comisari, precum și președinta Comisiei, care au vizitat România de la începutul războiului.

Alături de alte țări din regiune, România a fost printre cei care și-au avertizat partenerii despre pericolul reprezentat de Rusia lui Putin, iar miercuri Ursula von der Leyen a spus că aceste voci ,,ar fi trebuit să fie ascultate”, aceasta fiind una dintre lecțiile învățate din acest război.

În iunie, statele membre au luat, la propunerea Comisiei, decizia istorică, de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la Uniunea Europeană. Două țări vecine României, una dintre ele fiind Republica Moldova, cu care avem o istorie comună și o relație specială, au acum perspectiva reală a aderării. Granițele lor vor deveni, la finalul unui proces de aderare minuțios și extins, granițe ale Uniunii Europene, cu beneficii enorme pentru ceea ce înseamnă comerțul liber, circulația persoanelor și cooperarea dintre state.

Am avut privilegiul să mă întâlnesc la București cu Prim-ministra Republicii Moldova, doamna Natalia Gavriliță, exact cu o zi înainte de discursul privind Starea Uniunii. Am felicitat-o pentru pasul istoric făcut de țara sa și am asigurat-o că, deși nu va fi întotdeauna un drum ușor, Uniunea Europeană va fi alături de R. Moldova și de Ucraina în îndeplinirea destinului lor european. Aderarea R. Moldova, a Ucrainei, Georgiei și a țărilor din Balcanii de Vest este un deziderat și pentru Uniunea Europeană, care, așa cum a declarat și președinta Comisiei în discursul său, ,,nu este completă fără aceste țări”.

De asemenea, Președinta Comisiei Europene a indicat ambiția executivului european de a veni în curând cu o propunere europeană pe tema sănătății mintale. Post-pandemie și în plin context de război, înfruntând o lume volatilă, incertă, ambiguă și complexă (VUCA), cetățenii europeni au nevoie de acces la servicii de sănătate care să includă și sănătatea mintală ca parte a unui pachet de bază. Și tânăra noastră generație are nevoie, în egală măsură, de sprijin în această direcție, este un mesaj care mi-a fost transmis în cadrul multor dialoguri pe care le-am avut cu tinerii români, în cadrul proiectului EUpeDrum, pe tema anxietății generate de contextul pandemic și de izolarea socială.

Tot pentru tânăra generație și nu numai, Comisia Europeană va dedica anul 2023 competențelor și educației, cu obiectivul de a conecta mai bine piața muncii cu aspirațiile de carieră ale tuturor, „de la muncitori necalificați până la absolvenți de universitate.”

Uniunea Europeană a fost construită pe valori - Libertate, libertatea gândirii și a expresiei, toleranța, respectul demnității umane, egalitatea în fața legii, democrație - și pe promisiunea făcută cetățenilor proprii de a le asigura pacea și prosperitatea după ce Europa trecuse prin ororile celui de-al Doilea Război Mondial. Sunt convinsă că pacea și prosperitatea nu pot exista astăzi fără a fundamenta deciziile pe acest set de valori, fără a le promova și, mai ales, fără a le apăra în fața celor care doresc să le suprime. Deși o discuție despre valori poate părea abstractă acum, în momentele grele valorile sunt mai importante decât oricând, constituind un reper care ne va ajuta să trecem peste perioadele dificile. În numele unor valori luptă acum ucrainenii, în numele acelorași valori a decis Uniunea Europeană să îi sprijine. Pentru că, apărându-ne propriile valori și în afara granițelor, contribuim la a face lumea un loc mai bun și mai sigur, inclusiv pentru cetățenii noștri.

Valori precum democrația și statul de drept trebuie apărate și în interiorul statelor membre și președinta von der Leyen a prefațat o serie de decizii care vor urma în acest sens. Vor fi măsuri de care România va putea beneficia, în domenii precum combaterea corupției, consolidarea statului de drept sau combaterea interferențelor străine care își propun să ne submineze democrația.

Închei cu un mesaj de optimism. Istoria ne arată că Uniunea Europeană a reușit să depășească toate crizele trecute prin unitate și solidaritate. Unitatea și solidaritatea pe care le vedem în prezent în toate țările membre sunt garanția că vom trece și peste aceste momente dificile.

Suntem o Uniune care reușește ÎmprEUnă!

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei