Partidele politice românești și războiul rus din Ucraina
Nu își imagina nimeni că imediat ce pandemia se va domoli, mințile întortocheate de la Kremlin vor decide să atace Ucraina și în acest fel să modifice radical viețile noastre. Ceea ce a făcut Putin este ireversibil. Transformarea Ucrainei în ruine va rămâne o bornă în istoria Europei și a lumii. Rusia trage acum nu doar cu rachete în clădiri de civili sau în convoaie umanitare, dar trage și cu fumigene și minciuni (Serghei Lavrov a spus că nu e război în Ucraina!). Dacă scopul a fost un cutremur geopolitic, atunci acest lucru are loc cu siguranță, doar că nu așa cum s-ar fi așteptat liderii ruși.
Invazia Ucrainei este un semnal de alarmă fără precedent pentru țările Uniunii Europene, un șoc greu comparabil cu altceva. Și ce efecte, ce valuri provoacă acest cutremur la nivelul percepțiilor? Câteva se pot intui în acest moment și chiar au apărut anchete sociologice care arată că a crescut simțitor numărul românilor care cred că țara noastră se îndreaptă într-o direcție bună. Confruntați cu realitățile unui război în țara vecină și cu spaima că acest conflict s-ar putea extinde și spre noi, ne revalorizăm punctele tari precum apartenența la NATO și UE.
Partidele politice românești în acest moment sunt supuse unui test, și anume flexibilitatea și adaptabilitatea, deci trebuie să se adapteze rapid și din mers la noile realități și percepții. Măsurile anti-COVID-19, campania de vaccinare sau facturile la energie - toate subiecte de dispută până de curând, și-au pierdut subit din tracțiune și importanță. Războiul declanșat de ruși în Ucraina a schimbat percepția asupra urgențelor, dificultățile noastre par a fi neînsemnate în comparație cu dramele sfâșietoare cu care se confruntă ucrainenii.
Toată isteria antivaccinistă promovată intens de AUR și-a pierdut obiectul, iar acum acest pseudo partid este captiv între scopurile sale de facto care sunt identice cu ale Moscovei (destabilizarea sistemului politic și parlamentar românesc, inducerea neîncrederii în oficialități, agresarea constantă a membrilor unor membri ai guvernului, răspândirea iresponsabilă a celor mai trăsnite acuzații mincinoase, campanii de defăimare țintite, plus promovarea unor teme anti occidentale) și incapacitatea de a gândi soluții pentru probleme reale sau diminuarea importanței temelor cu care au tot otrăvit mințile oamenilor până acum.
Într-o bună măsură, dar în al registru, același lucru se întrevede și la USR, un alt partid cu profil anti-sistem. Și acest partid se află într-o capcană și anume inadecvarea atacurilor constante asupra guvernului cu un context care cere, dimpotrivă, consolidarea încrederii în propriile forțe, inclusiv a încrederii populației că, în situații limită, liderii vor fi puternici și gata de a acționa. Dincolo de poziționarea pro-occidentală și empatia pentru refugiații din Ucraina, deruta USR este evidentă și se suprapune peste criza internă de după ieșirea de la guvernare (acum este și mai evident cât de iresponsabilă a fost abandonarea guvernului în propriile aplauze, în septembrie 2021!) și apoi demisia președintelui Cioloș.
PSD este acum departe de confuzia fostului lider Victor Ponta care, dacă este să ne amintim, din poziția de premier al României, evita embargoul simbolic occidental împotriva lui Vladimir Putin în 2014 și 2015, după atacul Rusiei din Georgia și anexarea Crimeei, și era singurul lider dintr-o țară UE care se afișa cu liderul de la Kremlin*. Discursul PSD de atunci încerca o distanțare față de Occident și o apropiere de Moscova. Din fericire, nu mai este cazul în acest moment. PSD este acum un partener de guvernare care nu a dat astfel de semnale menite să inducă ambiguitatea specifică dublului discurs.
PNL este singurul partid politic care înregistrează o creștere de trei procente în intențiile de vot ale populației conform sondajului INSCOP realizat la începutul lunii martie (în timp ce AUR a pierdut trei procente). Ca orice sondaj, și acesta ne arată o „fotografie de moment”, dar opinia mea este că ilustrează și un trend ceva mai amplu de consolidare a PNL, iar explicația este dată de măsurile coerente ale guvernului în contextul specific războiului, mesajele corecte ale PNL în această perioadă și de seriozitatea cu care parlamentarii și membrii guvernului tratează economia, politica externă și criza refugiaților ucraineni. De asemenea, o explicație rezultă și din faptul că diplomația românească este probabil în cel mai bun moment al istoriei sale, iar acesta este meritul incontestabil al președintelui Klaus Iohannis, care a cultivat cu grijă și fără echivoc relațiile noastre cu partenerii occidentali, secondat de prestațiile foarte bune ale ministrului de externe Bogdan Aurescu și ale premierului Nicolae Ciucă pe terenul relațiilor internaționale.
Dacă în timpul pandemiei se spunea că viața nu va mai fi la fel ca înainte și că va trebui să fim prevăzători, că unele lucruri s-au schimbat iremediabil, în acest moment putem spune și despre partidele politice românești că războiul din Ucraina și situația internațională a resetat modul de raportare a acestora la realitățile cotidiene, dar și a modului în care populația le evaluează prestațiile politice.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News