Două condiții esențiale pentru succesul noului PNL
Aveam 16 ani când am intrat prima dată într-o filială a Partidului Național Liberal. La sectorul 1, pe bulevardul Magheru, într-un sediu cu sute de cărți scrise de și despre liberali. Țin minte și acum mirosul acelui loc încărcat de semnificații. Iar prima dragoste nu se uită niciodată. După mai bine de două decenii, eu unul am aceleași convingeri de dreapta și același respect pentru cel mai important proiect politic al României moderne: Partidul Național Liberal. Aceste lucruri nu se schimbă, dincolo de orice dezamăgiri de etapă.
Succesul PNL înseamnă succesul României. Pe de-o parte, partidul care a dat țării independența, marile reforme, Marea Unire și pe cei mai mari lideri politici ai istoriei noastre merită să aibă un viitor pe măsura trecutului său. Pe de altă parte, PNL rămâne singurul partid capabil să dezvolte România prin măsuri autentice de dreapta, pentru o piață liberă funcțională și competitivă. În fapt, asta a demonstrat deja, mai ales la nivel local. După deceniile de beznă comunistă, PNL a renăscut și a dat românilor încrederea că se poate și la noi: și la Oradea, și la Cluj-Napoca, și la Sibiu, și la Reșița, și la Sinaia. Și în multe alte locuri.
Am citit diverse opinii în spațiul public despre schimbarea din PNL. Apreciez criticile constructive. La ultimul congres am adoptat o poziție neutră, echidistantă, iar delegații filialei pe care o conduc, PNL Sector 1, ar fi votat o a treia cale, doar că ea nu a apărut atunci. După „festivalul democrației”, este limpede pentru toată lumea că lucrurile nu au funcționat, iar când se întâmplă asta un partid matur și responsabil reacționează și se regrupează. Acum avem o nouă șansă să facem ceea ce trebuie.
Prima condiție: liderul
La Harvard am învățat că un lider autentic are nevoie de trei elemente vitale: competență (să se priceapă la meseria lui), caracter (să demonstreze că are cuvânt prin faptele sale din arena publică) și cauză („nimic pentru mine, totul pentru țară”, după cum spunea Regele Carol I). Vremurile speciale cer lideri aparte.
Citesc o carte care a făcut valuri în America - Extreme ownership, de Jocko Willink și Leif Babin, doi foști luptători de elită ai SUA, cu experiență în cele mai grele teatre de operațiuni din Irak, parte din trupele Navy SEALs. Ideea cărții este simplă: liderul are un rol determinant în succesul unei operațiuni. Iar răspunderea este pe măsură, după cum înțelege foarte bine un comandant care a avut în mâinile sale viețile celor pe care i-a condus, în locuri în care nu există marjă de eroare.
La fel de adevărat, sunt destui lideri de top care și-au început cariera în armată: Daniel Akerson, fost CEO și președinte al General Motors; Lowell McAdam, fost președinte și CEO al Verizon; sau Frederick Smith, fondator, CEO și președinte al FedEx. În 2005, în studiul „S&P 500 CEOs”, Korn/Ferry International a arătat că peste 8% din managerii de top din SUA au fost ofițeri militari. „Veteranii din armată au abilităţi şi trăsături comune, mă refer la disciplină, maturitate, adaptabilitate şi hotărâre”, spune John Luke Jr., CEO al unui gigant american cu 23.000 de angajați şi fost pilot în Air Force. Sunt oare acestea calități esențiale pentru un om politic și de stat, președinte de partid aflat la guvernare? Cu siguranță.
Nicolae Ciucă și-a asumat într-un moment dificil candidatura la președinția Partidului Național Liberal. Sunt voci care vor să rezume caracterizarea sa la remarci sumare despre activitatea sa politică. Nu cred că de politicieni experimentați duce lipsă România de azi, iar experiența în politică a fost mai degrabă invers proporțională cu succesul în poziții publice de răspundere. În ceea ce privește „cei trei C” de mai sus – competență, caracter și cauză – am convingerea că Nicolae Ciucă poate îndeplini cu brio toate criteriile pentru un lider autentic, după cum a probat prin rezultate și o carieră întreagă dedicată României.
Vorbim de un general de patru stele al Armatei Române, decorat în urma activității de excepție în teatrele de operațiuni. A primit cea mai înaltă decorație militară americană pe care o poate primi un militar străin, Legion of Merit, dar şi Medalia de Onoare a Forţelor pentru Operaţii Speciale ale SUA. A fost decorat și de Franța, și de Națiunile Unite, și cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler. În evaluarea profilului său, mă bazez și pe ceea ce mi-a împărtășit acum ani de zile regretatul General Dan Ghica-Radu, o strălucită minte a Armatei Române, despre Nicolae Ciucă: „un camarad de mare nădejde și un patriot adevărat”.
Istoria va cântări intențiile, faptele și rezultatele fiecăruia. Nu e vorba aici de un cec în alb, ci de faptul că Partidul Național Liberal merită să aibă șansa unui nou început odată cu președinția lui Nicolae Ciucă. Însăși deținerea concomitentă a funcției de Președinte PNL și de Prim-Ministru al României garantează eficiența sporită și coerența actului de guvernare în coaliție. Crizele prin care trecem impun decizii rapide, dar și posibilitatea de a revizui planurile inițiale, de a le ajusta în funcție de evoluții. Adaptabilitate, disciplină, perseverență – ingrediente vitale în vremuri complicate.
A doua condiție: proiectul politic liberal
Pe cât de important este profilul liderului, pe atât de necesară este ancorarea Partidului Național Liberal în principiile care l-au consacrat în istoria sa de aproape un secol și jumătate. În februarie 1923, marele liberal I.G. Duca, doctor în drept și științe politice la Sorbona, cel care avea să devină președinte al Partidului Național Liberal și Prim-Ministru al României, definea în mod strălucit liberalismul: „o doctrină de progres, ceva viu, care trebuie mereu să se adapteze nevoilor sociale, să urmărească neîncetatele prefaceri ale vieţii moderne, să priceapă noile curente, să le atragă, să le îndrume”.
O definiție perfect valabilă și astăzi. Partidul Național Liberal poate și trebuie să conducă efortul pentru modernizarea României în Europa, angajând societatea românească într-un demers național al dezvoltării și demnității. O poate face doar regăsindu-și valorile sale fundamentale. Același I.G. Duca ridică patru coloane pentru „templul doctrinei liberale”: ordinea, democrația, armonia socială și patriotismul. Am scris mai multe despre acestea aici și l-aș sublinia pe ultimul, pentru că am citit în ultimele zile o sumedenie de analize despre cuvântul „patriotism” și despre cât de mult a fost menționat în moțiunea lui Nicolae Ciucă.
Nu este vorba de patriotism într-un „sens restrâns, intransigent sau intolerant...[și] nu exclude colaborarea cu străinătatea”, în cuvintele lui I.G. Duca, ci despre capacitatea României de a reuși „prin noi înșine”. Într-o economie globală tot mai volatilă și cu un conflict militar la graniță, este foarte important să depindem cât mai puțin de alții și să construim o economie solidă, independentă în sectoarele ei esențiale – începând cu energia, continuând cu agricultura, industria și tehnologiile avansate pentru care avem tot ceea ce ne trebuie (mai ales resursă umană de top).
Trebuie să ne uităm bine în oglindă, ca să știm ce avem de reparat. Unde sunt astăzi vocile intelectualilor liberali din arena politică sau civică, membri de partid (actuali și foști) sau simpli simpatizanți? Unde sunt dezbaterile vii de idei, cu care Partidul Național Liberal se mândrea cândva (aici un exemplu)? Ce politici publice au produs comisiile de specialitate în ultimii ani și câte dintre temele de pe agenda publică sunt generate de PNL? Unde este think tank-ul partidului și ce activități are, atât ca „laborator de idei liberale” cât și ca „școală de leadership politic”, conectată la familia popularilor europeni, din care PNL face parte? Toate aceste întrebări au nevoie de răspunsuri și acțiuni urgente.
Numai așa Partidul Național Liberal va putea să (re)cucerească electoratul său tradițional: antreprenorii, profesiile liberale, românii din clasa de mijloc, majoritatea tăcută care dorește o politică de bun simț, într-o Românie unde contează munca și meritul fiecăruia. Sunt așteptări normale, încă neîmplinite, iar perioada pe care o traversăm nu e deloc ușoară. Cu adevărat cetățeanul trebuie să fie în centrul eforturilor PNL, măsurile și reformele trebuie comunicate constant, explicate pe înțelesul tuturor și adaptate nevoilor fiecărei comunități în parte.
O nouă șansă
Pentru Partidul Național Liberal, șansa unei direcții noi înseamnă reașezarea pe baze corecte, prin promovarea profesionalismului și meritocrației atât în interiorul partidului, cât și în societate. În afara adversarilor politici radicalizați, care caută prilej de gâlceavă în orice pentru a-și ascunde propriile slăbiciuni, fiecare român ar trebui să-și dorească succesul noului PNL. Asta va însemna performanță la guvernare și pași înainte spre visul unei țări în care să ne fie drag să rămânem și în care toți românii plecați să revină acasă.
Asta va însemna România în 3D: democratică, dezvoltată și demnă. Prin noi înșine.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News