Cum au apărut numele străzilor din București

Este povestea lui Aurel Ionescu, un domn care are o pasiune inedită: știe totul despre numele străzilor din București. A scris deja 5 volume despre toponimia stradală, o adevărată enciclopedie pentru pasionații de istorie și de legende urbane.

Știți de când în centrul vechi al Bucureștiului au apărut străzi cu nume de meserii? Sau de ce în zona Panduri străzile au nume de oșteni si căpitani? V-ați întrebat de ce în Cartierul Cotroceni aproape 50 de străzi au nume de doctori?

În Bucureşti există peste 5000 de străzi, iar 1500 dintre acestea poartă numele unor personalități. Cine au fost cei aleși să rămână memorabili şi ce au făcut pentru oraşul sau pentru ţara lor, prea puţini ştiu. Aurel Ionescu, fost cercetător la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, este cel care, din anul 2004, cercetează şi documentează această parte a istoriei pe lângă care trecem zi de zi, de cele mai multe ori, nepăsători.

Aurel Ionescu, fost cercetător: M-au interesat lucrurile astea pentru că nu le-am găsit făcute de alţii şi atunci m-am dus la arhive, acolo unde speram să găsesc deciziile de atribuire de nume pentru străzile cu nume de oameni, că astea mă interesau. A mers greu la început, pentru că în arhive aceste documente, deciziile de atribuire a numelui erau pierdute într-un noian mare de informaţii.

Inginerul Ionescu a descoperit că niciun nume nu-i este atribuit unei străzi la întâmplare, dar şi că străzile nu au avut dintotdeauna un nume.

Aurel Ionescu, fost cercetător: Trebuie spus că până la 1850, 1848, majoritatea străzilor din Bucureşti nu au avut nume. Au apărut numele între 1850, 1860 au început să apară numele pe hărţi, pentru că altă dovadă nu avem cu un document vechi în care probabil că erau aceste nume, a fost distrus. Şi nu se mai găseşte. La 1890 deja 900 de străzi cu nume.

Aurel Ionescu a început cercetarea numelor de străzi din curiozitate, dar a făcut o documentare atât de amănunţită încât cunoscuţii său l-au convins să scrie o carte. Aşa a ajuns inginerul la editură.

Silvia Colfescu, director editură: Am intuit valoarea lui, deși recunosc că nu mi se pare că societatea noastră apreciază suficient aceste cărți, această muncă și acest proiect. Și poate bucureștenii își vor da seama cât este de necesar și de prețios să ai informații asupra străzii în care stai. Pentru că toate străzile din acest oraș au poveștile lor, poveștile numelor lor, poveștile locuitorilor lor și totul adunat face povestea orașului care este fascinantă. Și oamenii dacă nu cunosc această poveste a orașului nu-și iubesc orașul și dacă nu-și iubesc orașul, nici orașul nu-i iubește pe ei. Toată lumea pierde.

Hărţile vechi ale oraşului au fost un instrument de mare ajutor pentru Aurel Ionescu.

Aurel Ionescu, fost cercetător: Constantin Daniel a trăit aici. Şi era un bun prieten al tatălui meu. Doctorul era un luminat cercetător orientalist şi traducător de sanscrită, de egipteană veche, era o persoană foarte cultă. Am şi o fotografie.

Silvia Colfescu, director editură: E o muncă care ar trebui să dea de gândit oamenilor asupra necesității de a face ceva util și interesant în fiecare clipă a vieții. Pentru că asta te păstrează ca om, te păstrează ca membru de preț al societății și te păstrează în propriul tău respect.

Aurel Ionescu a scris deja cinci volume din seria „Străzi din Bucureşti şi numele lor". Şi nu se opreşte aici. A documentat poveştile a peste 1000 de doctori, aviatori, domnitori, militari şi eroi.

Aurel Ionescu, fost cercetător: Se pare că pe aici a intrat în Bucureşti, venind din tabăra pe care a avut-o în Drumul Taberei, pe aici a intrat Tudor Vladimirescu. După ce s-a dat numele Şoselei Panduri, mai târziu s-a dat nume şi bulevardului care este în continuare, Bulevardul Tudor Vladimirescu. (Reporter: Înainte să existe aceste nume de străzi exista un nume, exista un număr, exista ceva?) Mai în toate oraşele, mai întâi au fost nume istorice, nume tradiţionale, dar Bucureştiul a avut o perioadă foarte lungă în care datorită incendiilor, cutremurelor, reţeaua stradală era instabilă. Şi străzile aveau nume provizorii. În Centrul Vechi există nume care se păstrează şi acum: Covaci, Şelari, Uliţa Zlătarilor, Lipscani... astea au fost nume datorită breslelor care erau cu predilecţie pe acele străzi. Şi în alte părţi străzile nu aveau nume, determinarea poziţiei unei persoane se făcea după o vecinătate cunoscută, cu notorietate. Se spunea, exemplu, Petre de lângă barieră sau Gheorghe de lângă cârciumă.
Împărţirea oraşului s-a făcut datorită existenţei bisericilor, în jurul bisericilor s-au format parohiile.

Munca inginerului Ionescu nu a fost deloc uşoară. Din contră, multe informaţii lipseau şi nu puteau fi puse cap la cap. Fostul cercetător nu s-a dat bătut până când nu a descoperit detalii din viaţa personajelor care au avut realizări demne de ţinut minte. Români sau străini care au facut ceva pentru România.
De exemplu, cu strada Carol Davila începe seria celor 50 de străzi cu nume de doctori din cartierul Cotroceni.

Aurel Ionescu, fost cercetător: Fusese un foarte bun român, deşi era venit din depărtare. S-a stabilit în Bucureşti în timpul domnitorului Barbu Ştirbey, chemat de acesta pentru reforma şi îndreptarea învăţământului medical românesc, venit pentru trei ani, a iubit oamenii, a iubit locurile, a făcut şi Războiul de Independenţă şi tot aici a şi murit la 56 de ani.

Un alt medic, despre care se spune că a fost binefăcătorul omenirii, este Louis Pasteur, francezul al cărui nume îl găsim tot în cartierul Cotroceni.

Aurel Ionescu, fost cercetător: Este considerat binefăcătorul omenirii pentru că a descoperit vaccinul împotriva antraxului şi turbării, chestii care nu aveau leac. Are în Franţa peste 2000 de străzi cu numele lui, în Paris a avut o stradă în timpul vieţii şi după ce a murit i s-a mai dat nume unui bulevard. Are străzi în toată lumea, pe toate continentele. Printre altele, el a descoperit că fermentaţia, fie acetică, fie alcoolică, fie lactică, este provocată de nişte microorganisme şi nu de elemente chimice spontane, cum se credea până la el. Şi a inventat procedeul de tratare termică pe care o folosim şi în ziua de astăzi şi o găsim menţionată pe toate cutiile de lapte, îi zice lapte pasteurizat.

Aurel Ionescu ne ajută să înţelegem cine suntem şi cine au fost strămoşii noştri.

Aurel Ionescu, fost cercetător: Am ajuns în cartierul Domenii, unde sunt multe străzi cu nume de aviatori români. Suntem pe strada Mircea Zorileanu, unul dintre pionierii aviaţiei româneşti, el a făcut şcoala de aviaţie în Franţa, a luat brevet de pilot atât din România, cât şi din Franţa şi a fost unul dintre cei care a îmbinat meseria de pilot cu aceea de poet şi scriitor. Pentru el zborul era aproape bucuria de a trăi.

Fostul cercetător a făcut o pasiune pentru trecut, dar speră şi la un viitor mai bun.

Aurel Ionescu, fost cercetător: Pentru viitorul României cred că este nevoie de o elită dedicată, optimistă şi care să adune oameni într-un număr suficient cât să poată schimba multe din domeniile din ţara asta. Fără pilde şi fără modele, România nu se va mişca din locul unde suntem acuma. Am vrea poate mai mult şi să se ridice măcar la nivelul celor care între 1848 şi 1918, într-un interval incredibil de 70 de ani au făcut România mare.Din păcate, pilda lor nu se înghesuie multă lume să o repete în ziua de azi...

Silvia Colfescu, director editură: Vreau să cred că oamenii vor judeca în cele din urmă cu propriile lor minți, vor evalua obiectiv realitatea și vor reacționa adecvat realității. Pentru că românul este tentat să judece cu sufletul. Să știi, de fapt, că asta e cheia dezastrului în care stăm. Românii judecă cu sufletul. În momentul în care ei au de ales între a judeca o situație obiectivă, reală și de a judeca un om pe care îl plac, care are un zâmbet frumos care are o promisune care le place, în loc să ia dreptatea drept etalon ei iau zâmbetul și sufletul.

Sper că în sfârșit la un moment dat, deși nu văd foarte repede să se întâmple o educare suficientă a masei, ne trebuie educație. Primul lucru pleacă de la școală. Dar sper ca totuși la un moment dat și școala să-și facă mai mult datoria și oamenii să judece mai mult cu propriile lor creiere. Și atunci ne va fi bine, nu știu când, adică nu pot da un termen, dar sigur până la urmă va fi foarte frumos în țara noastră. Numai sper să și ajung să văd.

Aurel Ionescu lasă Bucureştiului o moştenire de preţ. Tot ce îşi doreşte este ca tinerii, mai ales, să cunoască şi să-şi iubească oraşul cu adevărat.

• Etichete:
• nume strazi bucuresti
• istoria strazilor bucuresti
• silvial colfescu
• aurel ionescu
• strazi nume doctori bucuresti
• istorie strazi bucuresti

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei