România la bilanț | Riscurile unui deficit comercial mare
Într-o perioadă în care vorbim foarte mult despre salarii şi despre încurcăturile statului, trebuie să ne îndreptăm atenţia spre alte tipuri de deficite. Deficitul comercial, de exemplu, care ne arată clar cât de dezechilibrată poate deveni o economie atunci când puterea de cumpărare creşte rapid şi fără bază reală.
Scumpiri în lanț pentru masa de Crăciun. Cât ajunge să coste un cozonac de casă în piețele din Capitală
Decizie disperată printre crescători: din cauza secetei, oamenii își vând animalele pe capete
Ce poți cumpăra din banii primiți ca alocație pentru copii
DIGI Spania îi ajută pe cei afectați de inundațiile catastrofale
Povestea tinerei din Bihor care e vedetă în online cu postările din ferma pe care o conduce
Producătorii au scăzut gramajul la produse, dar au lăsat prețul la fel de mare
Cât câștigă, de fapt, tractoriștii din România
Reguli noi în restaurante
Alimentul care s-a scumpit de aproape trei ori din 2021
Explicat pe scurt, deficitul comercial înseamnă diferenţa dintre cât importăm şi cât exportăm.
Complicând puţin explicaţia, vă spunem că, pe măsură ce importurile au o valoare mult mai mare decât exporturile, moneda naţională pierde din valoare în special în favoarea monedei europene, folosită pentru tot ce cumpărăm din spaţiul comunitar, adică locul de unde vin majoritate mărfurilor pe care le cumpără România. Anul trecut, numai anul trecut, am cumpărat de aproape 76 de miliarde de euro doar pentru a acoperi cererea mare de pe piaţa de la noi.
O cerere excesivă tradusă printr-un deficit comercial de aproape 13 miliarde de euro. 13 - de data asta chiar o cifră cu ghinion pentru economia românească. Şi ştiti ce e mai interesant? Că acest dezechilibru vine dintr-o zonă în care România obişnuia să aibă potenţial: agricultura! Inclusiv guvernatorul Băncii Naţionale a ajuns să spună în conferinţe că am ajuns să importăm mere deşi avem 14% din totalul suprafeţelor cultivate cu meri din Uniunea Europeană. Cultivate doar, că atunci când vine vorba de producţie, facem doar trei la sută.
În 2016, erau 55.000 de hectare cultivate cu meri, de unde, oficial, s-au cules 467.000 de tone de fructe. Nu au fost de ajuns că tot merele din Polonia au fost mai bune. Mere pentru care am plătit mai bine de 20 de milioane de euro. Acesta este însă doar un exemplu şi ne-am oprit asupra lui pentru că a ajuns să fie discutat de la tribuna Băncii Naţionale.
A fost un semnal de alarmă, încă unul, referitor la pierderile pe care le tot adunăm din cauza lipsei de investiţii în producţia locală. Degeaba avem noi livezi dacă pomii sunt bătrâni.
Comisia Europeană oferă bani inclusiv pentru reconversia unor culturi, şi dă până la 90% din valoarea proiectului. E o măsură veche aceasta, dar puţin accesată. Noi mai degrabă importăm mâncare de la europeni decât să avem propria producţie.
E mai simplu, deşi e mult mai riscant pentru economie. Riscurile unui deficit mare? Preţuri mai mari, locuri de muncă mai puţine la noi şi mai multe de partea străinilor care ne devin furnizori. E un lanţ vicios pe care noi întârziem să îl înţelegem şi să ne extragem din el.
Datele europene spun clar că românii se află printre europenii cu locuri de muncă nesigure, adică au contracte pe perioadă determinată şi în general e vorba de doar trei luni. Cum credeţi că am ajuns aici? E vorba de tot ce vă spuneam mai devreme. Patronii nu ştiu sigur cât vor exista pe piaţă şi nici cât timp vor avea ce să producă. Funcţionează pe o piaţă liberă, dependendă de cerere, pe care România, nu de puţine ori, o acoperă din import.
Aşa se explică faptul că cele mai multe contracte de muncă pe perioadă determinată sunt în special în agricultură.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News