Miza alegerilor de duminică: Guvern condus de PNL sau guvern PSD „cu marțienii”?
Campania electorală, concentrată în principal pe criza Covid, s-a încheiat, și, probabil luni, când se vor fi numărat voturile de la alegerile parlamentare, marile partide vor ști dacă și cum vor putea forma un Guvern, iar partidele mici vor ști dacă au reușit să treacă pragul pentru a intra în Parlament.
Miza alegerilor de duminică este diferită, în funcție de mărimea puterii procentuale dată de sondaje partidelor.
Pentru guvernare se bat cele trei formațiuni „mainstream” - PNL, USR-PLUS și PSD.
PNL sau PNL-USR-PLUS?
PNL este dat ca favorit al alegerilor, Ludovic Orban sperând să treacă de 30% din totalul voturilor. Klaus Iohannis a declarat în nenumărate rânduri că va susține un guvern de dreapta, format în jurul PNL, subliniind varianta unei coaliții PNL-USR-PLUS.
În interiorul PNL însă, liberalii speră să adune suficiente voturi cât să nu fie nevoiți să îi coopteze la guvernare pe cei de la USR-PLUS, relația dintre cele două partide fiind una conflictuală și anunțând o posibilă repetare a situației eșuatei CDR.
Liderii PNL s-au exprimat și public în acest sens, anunțând că în primul rând ar dori să formeze un guvern cu partidele membre ale PPE, cu care ar împărtăși aceleași valori. În PPE sunt, în acest moment, ca membri, PMP și UDMR.
PMP și UDMR sunt însă, duminică, puse în situația de a aștepta cu sufletul la gură nu șansa de a guverna, ci pe cea de a aduna minimum 5% din voturi, adică să treacă pragul pentru Parlament.
De partea cealaltă, USR-PLUS așteaptă intrarea la guvernare, pe care a refuzat-o la momentul instalării primului Guvern Orban, când au preferat să nu își erodeze imaginea prin gestionarea moștenirii guvernărilor Dragnea.
Dincolo de declarațiile belicoase ale liderilor USR și PLUS, Dan Barna și-a făcut deja socotelile pentru funcția de vicepremier, iar colegii săi visează la ministere importante, ca Justiția, Fondurile Europene, Sănătatea.
Toate socotelile depind însă de procentele pe care le vor obține cei de la USR-PLUS. Un scor mai mare le dă posibilitatea să revendice mai multe ministere în cadrul negocierilor cu liberalii. Un scor mai mic i-ar pune la masă în dezavantaj.
Interesant este că, potrivit informațiilor de la vârful USR, partidul lui Barna și Cioloș ar urma să accepte chiar și nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier, în ciuda reacțiilor vehemente din perioada de campanie.
PSD, guvern cu marțienii
PSD visează și el la guvernare, oamenii lui Marcel Ciolacu declarând, optimist, că vor învinge, la procente, PNL. În puținele sondaje date publicității în perioada campaniei electorale, PSD era cotat cu a doua șansă, însă, susțin social-democrații, în sondajele lor de uz intern, ar avea peste 30% din opțiunile de vot.
Și, deși Klaus Iohannis a subliniat că nu va oferi guvernarea PSD-ului, social-democrații au anunțat că se pregătesc de guvernare. Cu cine? Cu oricine în afară de PNL.
„Și cu marțienii, nu cu PNL. Și cu marțienii, îi aducem de acolo și guvernăm România, dar PSD va fi la guvernare.”, a declarat secretarul general al PSD, Paul Stănescu, joi seara, întrebat fiind cu cine va face partidul său coaliția majoritară.
Partidele mici joacă pentru prag
În colțul partidelor mici, se joacă, cum arătam mai sus, pentru pragul de 5% necesar intrării în Parlament.
Pro România lui Victor Ponta, PMP-ul lui Traian Băsescu, și chiar și UDMR, sunt cotate de sondaje în marja de eroare pentru acest prag. De accesul lor în Parlament pot să depindă negocierile pentru viitorul guvern, pentru că, chiar dacă vor avea un număr mic de parlamentari, partidul de pe primul lor și-ar putea aduna un număr necesar de voturi pentru a obține validarea negociind punctual cu partidele mici și cu tradiționalul grup al minorităților, beneficiar a 17 locuri de parlamentar fără a participa la alegeri.
Pentru pragul de 5% se bat și PER, partidul care a adunat demisionarii din PSD, fosta gardă a lui Liviu Dragnea, dar și AUR, o formațiune cvasinecunoscută dar foarte vocală în social media, cu o orientare de extremă dreapta, ultranaționalistă și anti europeană.
Toate socotelile de mai sus depind de numărul românilor care vor merge, duminică, la vot. Analiștii estimează o prezență record în sens negativ, din cauza pandemiei dar și a prognozei meteo care anunță vreme rea în țară.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News