Cum sunt îndemnați tinerii adolescenți de 16 ani să voteze la alegerile europarlamentare din Germania. „Acesta este doar începutul”
O scădere a vârstei de vot în Germania de la 18 la 16 ani ar putea aduce la urne peste un milion de persoane în plus la alegerile europene, transmite Deutsche Welle.
În aceste zile, când tinerii germani de 16 și 17 ani așteaptă trenul, se întâlnesc în mod regulat cu numeroase afișe concepute special pentru ei.
Cele 1.000 de afișe fac parte dintr-un concurs național menit să încurajeze tinerii să voteze la alegerile europene înainte de închiderea urnelor, duminică.
Unul dintre afișele câștigătoare are sloganul ambiguu „Primul sărut, prima oară, primul vot” și a fost creat de studenții la design media Maja Steinbach, Maria Viktoria Junker și Fabian Navarro.
„Vrem să arătăm că alegerile sunt o experiență pozitivă, incitantă, că poți încerca ceva nou”, au declarat aceștia pentru DW.
„Tinerii se află în prezent într-o fază a vieții în care iau primele decizii importante”, au spus ei. „Vrem să ajungem la ei în această fază, iar ambiguitatea este cârligul nostru - primul sărut, prima relație, «prima oară» - pentru a avea un afiș care să iasă în evidență, arătând toate beneficiile UE.”
Acesta este primul an în care persoanele cu vârsta de doar 16 ani pot vota la alegerile pentru Parlamentul European. Pe lângă posterele care sunt disponibile în șase versiuni diferite, campania UE difuzează peste un milion de reclame. Scopul este de a atinge punctul sensibil - să atragă tinerii și nu să-i sperie.
Steinbach, Junker și Navarro au declarat că, pentru a se adresa adolescenților cu doar câțiva ani mai tineri decât ei, trebuie să pună accentul pe individualitate, să se implice în tendințele actuale și să se țină cont de durata de atenție tot mai scurtă.
„Dacă putem convinge doar câțiva tineri să voteze la alegerile europene cu ajutorul afișelor noastre, vom fi mulțumiți”, au spus ei.
Tinerii sunt „prea rar auziți”
Delara Burkhardt, purtătoarea de cuvânt pentru politica de mediu a social-democraților germani de centru-stânga (SPD) în Parlamentul European, a început să fie interesată de politică la vârsta de 15 ani. Ea și-ar fi dorit să fi avut dreptul de a vota în Germania în acea perioadă.
În 2019, la vârsta de 26 de ani, ea a devenit cel mai tânăr membru al Parlamentului European din Germania. Pentru alegerile europene, care au loc în întregul bloc comunitar între 6 și 9 iunie, ea candidează pentru a doua oară pe lista social-democraților.
Burkhardt a declarat pentru DW că de prea mult timp s-a făcut prea puțin pentru a-i ajuta pe tineri să aibă o voce mai puternică.
„Votul de la vârsta de 16 ani este un pas important pentru a compensa un dezavantaj demografic și pentru a crește valoarea vocii tinerilor la nivel politic”, a spus ea. „Societatea noastră este din ce în ce mai îmbătrânită, iar perspectivele tinerilor sunt prea rar auzite în dezbaterea politică.”
Potrivit biroului de statistică al UE, Eurostat, în 2022, Germania avea a patra cea mai îmbătrânită populație din blocul comunitar, cu o vârstă medie de 45,8 ani. Doar Italia, Portugalia și Grecia au populații mai în vârstă.
Acest lucru are consecințe asupra modului în care și pentru cine funcționează politica. În cel mai recent sondaj realizat de Fundația Vodafone, trei din patru tineri cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani s-au declarat nemulțumiți de modul în care interesele lor au fost luate în considerare de politicieni.
Aceștia au declarat că principalele lor preocupări sunt inflația, războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, locuințele puține și scumpe și schimbările climatice.
Burkhardt este angajată în mod special în ceea ce privește protecția climei. Ea este, de asemenea, o utilizatoare avidă a rețelelor sociale, trimițând actualizări constante urmăritorilor săi pe TikTok, Instagram și X.
„Tinerii sunt adesea surprinși când le descriu activitatea mea la Bruxelles”, a spus ea. „Ei spun lucruri de genul: «Nu știam că UE este preocupată de acest lucru» sau «Chiar sunteți interesați de ceea ce gândim noi». Ei au adesea impresia că politicienii nu îi iau în seamă”.
Când Burkhardt a întrebat dacă politica a afectat viața de zi cu zi a elevilor, în timpul unei vizite recente la o școală profesională, nici măcar o singură persoană nu a răspuns, a spus ea.
„În ultimii cinci ani, am fost unul dintre foarte puținii colegi care au folosit intensiv social media”, a spus ea. „Dar văd că mulți [politicieni] abia acum încep să își activeze cu adevărat canalele pentru campania electorală. Dar nu așa se construiește o comunitate. Nu așa informezi. Nu așa transmiți valorile democratice”.
Extinderea electoratului german
Avocatul constituționalist Hermann Heussner a susținut în ultimii 30 de ani ideea reducerii vârstei de vot.
„Cercetătorii tineretului și psihologii spun că atunci când oamenii au între 12 și 14 ani, au un impuls în dezvoltarea intelectuală”, a declarat Heussner pentru DW. „Ulterior, ei sunt capabili să gândească într-un mod în mare măsură abstract, ipotetic și logic, așa cum fac adulții. De asemenea, ei sunt capabili să empatizeze cu ceilalți și pot percepe și să țină cont de interesele altor persoane. Și pot înțelege intelectual [...] relații complexe”.
Pe teritoriul Germaniei, tinerii de 16 ani au dreptul de a vota la alegerile statale în șase state federale. Dar pentru ca această vârstă să devină eligibilă la scrutinurile naționale, ar trebui modificată Constituția Germaniei.
Germania - alături de Belgia, Austria, Grecia și Malta - a acordat în prezent dreptul de vot pentru tinerii de 16 și 17 ani la alegerile europene.
Oponenții reducerii vârstei de vot în Germania au declarat că tinerii sunt prea imaturi pentru a emite judecăți politice în cunoștință de cauză.
Vârsta minimă de vot anterioară, 18 ani, a dus la un dezechilibru. Din cauza îmbătrânirii populației germane, persoanele în vârstă reprezintă un procent mai mare din totalul alegătorilor.
La alegerile federale din Germania din 2021, 39% dintre alegători aveau peste 60 de ani și doar 14% aveau vârste cuprinse între 18 și 30 de ani.
Heussner s-a angajat să meargă mai departe, iar acum pledează pentru dreptul de a vota de la vârsta de 14 ani - și chiar mai devreme, dacă este necesar.
„Acesta este doar începutul”, a spus el. „Dacă vreți cu adevărat să luați democrația în serios și să țineți sub control problema demografică, trebuie să introduceți dreptul de vot de la naștere. Copiii ar avea propriul lor drept de vot, iar părinții lor ar vota în numele lor până când vor fi capabili să își exercite singuri acest drept”.
Editor : A.C.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News