Vreau să știu! - Trei din 100 de copii sunt înscrişi la grădiniţe private
Într-o clasă, grupele au 10-maximum 15 prichindei de care se ocupă două sau chiar trei educatoare. Organizare care permite alt tip de lucru cu aceşti copii.
„Cred că ce face diferența între grădinițele de stat și cele private în momentul de față este exact acest aspect al numărului de copii într-o grupă. Într-o grădiniță particulară se urmărește antrenarea abilităților în registrul individual, particularizat pe fiecare copil, pe potențialul acestuia și pe abilitățile individuale. Se lucrează centrat pe ce are bun fiecare copil”, spune Simona Trifu, psiholog.
„Un copil la această vârstă este tratat ca o valoare, el este un copil care are opinii, chiar dacă este micuţ, care se poate exprima, un copil, cu idei, un copil care în grup trebuie să interacţioneze cu ceilalţi”, spune Anca Mândru, directorul adjunct al Complexului Lauder.
Practic, tradiţionala pedeapsă cu statul la colţ sau cearta sunt înlocuite cu discuţii, pentru a înţelege sursa unei anume reacţii a copilului.
„A-l certa şi a-l dădăci sunt nişte pârghii care dau rezultat pe termen scurt. În spatele unui comportament perturbat vine o poveste pe care trebuie să o înţelegi pentru a-l ajuta pe copil. Poate vecinătatea cu ceva, poate a avut o zi proastă, poate nu a mâncat bine, poate s-a întâmplat ceva acasă”, mai spune Anca Mândru.
La fel de importante sunt încurajarea şi recompensarea copiilor, care astfel învaţă mai uşor şi mai relaxaţi. Iar pe măsură ce cresc, au mai multă încredere în ei înşişi.
„Pârghia pozitivă este unul din principiile de bază ale educaţiei. Nu insistăm pe comportamentul negativ, ci încercăm să întărim comportamentul pozitiv. Pe măsură ce stima de sine creşte, sigur că aceste comportamente pozitive se vor multiplica”, menționează directorul adjunct al Complexului Lauder.
Tehnicile doctorului în psihiatrie Maria Montessori, după care se ghidează mai multe grădiniţe din ţară, pun în prim-plan contactul copilului cu realitatea, apoi pe această bază dezvoltă folosirea imaginaţiei.
„Aici, toţi copiii mânuiesc materialele, li se dau. Şi ei le folosesc cu mare plăcere. De la spălatul vaselor, până la curăţatul morcovului şi al castravetelui, până la aşezatul mesei, la spălatul rufelor pe care le folosesc în clasă. Alegând, este întotdeauna în contact cu el însuşi. Ştie ce vrea. După aceea, învaţă. Există întotdeauna partea aceasta formativă în care el îşi dezvoltă voinţa şi atenţia”, explică Mariana Uliţă, director educativ Montessori.
Copilul este mereu îndrumat de educator, dar important este să ia singur decizii şi să se simtă liber.
„Spunea Maria Montessori că a-i da copilului libertate totală înseamnă a trăda însăşi ideea de libertate. Libertate totală, dacă nu e pregătit să o ducă. Pentru că un copil la început poate să aleagă între puţine variante, două, trei. Apoi, pe măsură ce se concentrează, îşi lărgeşte câmpul de a alege”, adaugă Mariana Uliţă.
Un avantaj net îl constituie faptul că educatorii predau într-o limbă străină, pentru că la vârsta de trei-patru ani copiii pot învăţa fără niciun efort. Iar exerciţiul gândirii şi în altă limbă decât cea maternă le va fi de folos mai târziu.
„În clasă nu vorbesc decât în franceză. La începutul anului, mai ales, folosim traducerea pentru ca unii copii nu înţeleg ce au de făcut, dar încet-încet ajungem să nu mai vorbim decât franceza în clasă. Prin urmare, întreg vocabularul uzual a fost în întregime învaţat de către copiii români la trei-patru săptămâni de la intrarea în şcoală”, spune Carole Terrenoire, educator la Şcoala Franceză.
La nivel naţional, trei din 100 de copii sunt înscrişi la grădiniţe private. Însă evoluţia cifrelor este spectaculoasă. Dacă în Capitală erau anul trecut 5.600 de copii în sistemul particular, anul acesta sunt 8.300. Chiar dacă taxa lunară ajunge, în medie, la 2.000 de lei pentru un copil. Este o investiţie în viitorii adulţi bine educaţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
