ROMÂNIA FURATĂ | Vaca nebună - tăiată şi mâncată

Data publicării:
vaci

30 aprilie 2014. Abatorul Agro Invest Prod din Bistriţa. 40 de animale sunt sacrificate. Angajaţii trimit probe de creier la laborator. O zi mai târziu află că una dintre bovine avea Encefalopatie Spongiformă Bovină, adică boala vacii nebune.

Maladia făcuse ravagii în anii 90, în Marea Britanie, şi, în anumite condiţii, era fatală pentru om. În anii epidemiei, 163 de britanici au murit. Ca să stârpească boala, englezii au omorât peste 4 milioane de vaci.

Pe 15 mai 2014, Laboratorul Naţional de Referinţă de la Bucureşti confirmă diagnosticul. Nu mai era niciun dubiu. România se confrunta cu primul caz de boala vacii nebune din istorie.

Conform procedurilor europene, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor trebuia să trimită proba imediat la un laborator renumit din Marea Britanie. Proba a ajuns la Londra cu întârziere de o lună, iar premierul Victor Ponta a reproşat public conducerii instituţiei faptul că nu făcuse publică informaţia.

„Cea mai mare greşeală e să ascunzi când ai o problemă. Singura soluţie bună este să iei măsuri radicale, să spui adevărul, să comunici, pentru că încrederea se pierde foarte uşor şi se recâştigă foarte greu. Să luaţi măsuri cât se poate de radicale şi să comunicaţi beneficiarilor, adică publicului larg, adevărul”, a cerut premierul.

Englezii reconfirmă diagnosticul - o formă atipică a maladiei vacii nebune, care se transmite doar când sunt mâncate anumite organe ale animalului bolnav.

Bernard Vallat, directorul general al OIE: „Riscul există doar la creier, măduva spinării şi organele de risc (intestine – n.r.)”.

După această confirmare, experţii veterinari au identificat animalului de la care a pornit boala. Proprietarul animalului era un fermier din satul Rus, comuna Fântânele, judeţul Sălaj. Bărbatul le-a spus anchetatorilor că el a tăiat vaca în ianuarie 2014, cu trei luni înainte ca boala să fie descoperită la un animal din abator.

Ioan Mureşan, fermier: „M-am trezit cu o armată de doctori aicea. Şi o venit că dumneatale ai probleme că ai vacă nebună. (...) La începutul lui ianurie, o fost atuncea exact între sărbătorile de Anul nou şi Bobotează, (...) o venit la sfârşitul lui aprilie (...) că eu am probleme că am vacă nebună”.

Din acest punct, povestea se complică. Fermierul se pare că nu a anunţat tăierea animalului, ceea ce ar fi adus automat la radierea numărului de înregistrare din inelul de identificare. La fel ca CNP-ul, acelaşi număr nu poate fi atribuit altui animal.

Legea mai cere ca o bovină ce urmează să fie sacrificată să aibă paşaport şi formular de mişcare.

Nu mi-o cerut nimeni paşaportul vacii şi formular de mişcare”, spune Ioan Mureșan.

Pentru că nu ar fi fost respectată legea, vaca tăiată în ianuarie 2014 şi mâncată reapare în evidenţe ca fiind sacrificată în aprilie 2014 şi diagnosticată cu ESB.

„Paşaportul meu s-o greşit c-o fost pus şi poate în locul vacii mele o fost pus alt paşaport”, încearcă fermierul o explicație.

În aceste condiţii, Autoritatea Sanitar-Veterinară s-a trezit în faţa a două mari probleme, una derivată din alta - pentru că nu putea identifica exact gospodăria din care provenea vaca bolnavă nu putea stinge focarul.

Mai mult, animalul bolnav ar fi avut șase ani, conform documentelor, o vârstă la care exportul este interzis, pentru că riscul de transmitere la om este mai mare. Pentru a rezolva problemele, directorul Direcţiei Generale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Cristian Duicu, ar fi decis să schimbe identitatea vacii bolnave. S-a ales cu dosar penal pentru fapte care pun în pericol siguranţa naţională.

În acte, animalul fusese deja tăiat pe 10 aprilie 2014 la un abator din Botoşani, dar în realitate acest lucru s-a întâmplat pe 30 aprilie.

Cel care ar fi tranzacţionat cele două vaci, fără documente legale şi cu plăcuţe de identificare a animalelor falsificate, ar fi fost Vasile Goga, un fermier din Deuşu, Chinţeni, judeţul Cluj.

Nicolae Pivariu, directorul DSVSA Cluj: „Aceste animale au plecat fără documente legale. Le-o vândut clandestin. Un angajat al abatorului a cumpărat aceste animale fără documente. Acolo le-a sacrificat. Unul dintre animale s-a dovedit a fi pozitiv, formă atipică de Encefalopatie Spongiformă Bovină (n.r. - vaca nebună)”.

Ioan Bogolin, directorul DSVSA Bistriţa: „Au intrat fără documentele oficiale sau mai precis au intrat cu documente emise pentru alte animale decât cele care au fost tăiate în realitate”.

Procurorii spun că directorul Direcţiei Generale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Cristian Duicu, ar fi decis, împreună cu doi complici, denaturarea rezultatelor anchetei, astfel încât proprietarul vacii nebune să fie declarat intermediarul Vasile Goga.

Convorbire telefonică directorul ANSVSA Cristian Duicu - complice:

Cristian Duicu: Noi sacrificăm, noi ucidem. Îi spunem uciderea şi distrugerea şi mai departe omul (Vasile Goga - n.n.) nu şi-a văzut de treabă şi merită să suporte rigorile legii, pentru că nu a respectat condiţiile referitoare la mişcarea animalelor. Aia e clar. Indiferent că a fost bolnav animalul, nu a fost bolnav animalul. (Sursă - Încheiere şedinţă Judecătoria Sector 5)

Cristian Duicu a refuzat să stea de vorbă cu reporterii Digi24.

Cristian Duicu, fost director în cadrul ANSVSA: „Calitatea pe care o am, de inculpat, mă obligă să stau de vorbă întâi cu avocatul meu, după care, să văd în funcţie de ce mă sfătuieşte el, o să vă spun dacă vă dau declaraţie sau nu”.

Nici fermierul Vasile Goga nu a vrut să comenteze acuzaţiile ce i se aduc.

Vasile Goga, fermier, filmare cu cameră ascunsă: „Mergeţi la DSV, luaţi de la ei ce spun ei şi ultima dată, dacă o să mă înţeleg cu avocatul şi cădem de acord să vă răspund, atuncea vă răspund”.

Aldea Nicolae Paul, avocatul lui Vasile Goga, a fost tranșant: „Aferent acestui subiect nu doresc să discut nimic cu presa”.

Nici reprezentanţii abatorului unde a fost sacrificata vaca nebună nu mai vor să vorbească.

Abator Agro Invest Prod Bistriţa, filmare cameră ascunsă: „Eu nu vă pot oferi... S-a întâmplat acum un an de zile...”

Scăderea exporturilor

În 20 iunie 2014, şeful Direcţiei Generale Sanitare Veterinare trimite Organizaţiei Internaţionale pentru Sănătatea Animalelor datele de identificare ale altui animal.

Bernard Vallat, directorul general al OIE: „Animalul depistat pozitiv ar fi avut 6 ani, apoi am primit o altă informaţie că de fapt nu are 6 ani, ci 11, experţii noştri au suspendat acest statut, aşteptând informaţii mai clare”.

Pe 27 iunie 2014, autorităţile internaţionale scot România din categoria ţărilor cu risc neglijabil pentru boala vacii nebune, lucru care a dus la scăderea exporturilor. Pentru a scăpa de suspiciuni şi a recăpăta încrederea partenerilor comerciali, ţara noastră trebuie să demonstreze că a stins focarul de boală.

Bernard Vallat, directorul general al OIE, explică: „Sistemul de identificare şi trasabilitate din România nu funcţiona bine. Aşadar, cum aţi zis, erau animale care purtau acelaşi număr de identificare, era dificil de găsit care animal e infectat şi care nu e. OIE a fost informată de această situaţie şi am cerut autorităţilor româneşti explicaţii. Până în ziua de azi, autorităţile româneşti nu ne-au furnizat explicaţiile pe care specialiştii noştri le-au cerut”.

Urmări

Procurorii spun că Duicu a dispus, în scris, ca Direcţiile Sanitare Veterinare din judeţele Botoşani, Cluj, Bistriţa Năsăud, dar şi Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală să modifice toate documentele, astfel încât să rezulte că vaca bolnavă avea 11 ani şi 7 luni şi că provenea dintr-un sat clujean, şi nu din Sălaj, aşa cum figura în baza de date. Singurii care ar fi refuzat să falsifice actele au fost reprezentanţii Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală. Împotriva lor Cristian Duicu ar fi trimis controale.

Pe 31 octombrie 2014, directorul ANSVSA Cristian Duicu a fost arestat pentru 30 de zile pentru fapte care pun în pericol siguranţa naţională.

Concluziile procurorilor legate de primul caz de vacă nebună:

„Pe fondul unui cumul de acţiuni/inacţiuni ale exponenţilor mediilor oficiale şi de afaceri autohtone, s-a ajuns la situaţia în care este cvasi-imposibil de determinat care a fost animalul de la care s-a prelevat proba ce a evidenţiat Encefalopatie Spongiformă Bovină (n.r. - vaca nebună)"

(Sursă - Încheiere Şedinţă Judecătoria Sector 5)

Cristian Duicu este în prezent anchetat în stare de libertate.

Al doilea caz

După şase luni de la diagnosticarea vacii din Bistriţa, un alt animal bolnav este descoperit. Patru vaci au fost sacrificate pe 16 decembrie 2014 la abatorul Neval Prod din Pietroşiţa, judeţul Dâmboviţa. Analizele au arătat că una dintre ele avea Encefalopatie Spongiformă Bovină, aceeaşi formă atipică.

În sistemul de identificare a animalelor, proprietarul vacii figura Csosz Ferenc, din Reci, judeţul Covasna. Fermierul vânduse vaca abatorului pe 5 decembrie, însoţită de formularul de mişcare pentru bovină şi un certificat de sănătate. Formularul de mişcare e valabil trei zile, iar cel de sănătate, zece zile.

Dalnoki Lajos, primarul comunei Reci: „Am dubii. (...) Medicul veterinar (…) în data de 5 a emis hârtia pentru vânzare. (...) Între adeverinţă şi sacrificarea vacii au trecut peste 10 zile”.

Abatorul avea obligaţia să păstreze carnea animalului până primea analizele de laborator. Carnea putea fi trimisă beneficiarului doar însoţită de certificat sanitar. Inspectorii ANSVSA spun că aceste reglementări nu au fost respectate.

Concluziile auditului făcut de ANSVSA:

„La unitatea de sacrificare bovine din judeţul Dâmboviţa, s-a constatat că în cazul lotului de bovine sacrificat în data de 16.12.2014, două din cele patru bovine (bovinele a doua şi a treia sacrificate aşa cum se menţionează în evidenţele abatorului şi evidenţele sanitar veterinare) au fost livrate unui beneficiar în data de 18.12.2014, conform certificatului sanitar seria DB nr.22578, eliberat de medicul veterinar cu o zi înaintea obţinerii rezultatului examenului de laborator pentru ESB, rezultat obţinut în data de 19.12.2014" (Raportul de audit al ANSVSA).

Reglementările internaţionale spun că, în cazul depistării unui caz de boală a vacii nebune, abatorul trebuie să distrugă atât carnea provenind de la animalul depistat pozitiv, dar şi „cel puţin carcasa precedentă şi următoarele două carcase imediat după cea pozitivă".

Patru vaci au fost aduse în ziua respectivă la abator. Cea depistată pozitiv ar fi fost ultima sacrificată. Cele două bovine sacrificate anterior ar fi fost trimise beneficiarului fără certificat sanitar. Abatorul nu a putut justifica distrugerea uneia dintre aceste doua carcase. 

Inspectorii ANSVSA susţin că proprietarul abatorului şi medicul veterinar ar fi încercat să schimbe carcasele.

Concluziile auditului făcut de ANSVSA:

„S-a constatat faptul că bovina precedentă celei pozitive la testul rapid pentru ESB, conform documentelor existente în abator, era alta decât cea confiscată împreună cu cea pozitivă, respectiv în documente era menţionată ca fiind a treia bovină, dar a fost confiscată bovina care în documente era înregistrată ca fiind prima sacrificată. În timpul auditului, medicul veterinar din abator, precum şi reprezentanţii abatorului au declarat verbal, fără a putea prezenta dovezi verificabile, că în registre nu a fost înscrisă ordinea reală în care au fost sacrificate bovinele în acea zi. Declaraţiile sus menţionate se contrazic cu cele declarate verbal la începutul auditului" (Sursa - Raportul de audit al ANSVSA).

După descoperirea unui caz de Encefalopatie Spongiformă, ANSVSA informează primăriile, atât pe cea din zona de unde provine proprietarului vacii, cât şi pe cea din zona abatorului. Autorităţile locale trebuie să impună carantină. Toate animalele din gospodărie sunt ţinute sub observaţie. Primarul din comuna Reci spune că a respectat legea şi a pus în carantină gospodăria, dar ANSVSA nu a reuşit să stingă focarul.

Reporter: Aveţi o decizie a autorităţilor care să spună că focarul a fost stins?

Dalnoki Lajos, primarul comunei Reci: Nu, nu, nu. Deci, în scris nu, verbal, da.

Probabil, că cei de la DSV Covasna n-au primit nici de la Bucureşti hârtia oficială.

La abatorul din Pietroşiţa, nimeni nu vrea să vorbească despre măsurile luate.

Filmare cu cameră ascunsă:

Reporter - Aici este abatorul Neval Prod?

Angajată - Da.

Reporter - Putem vorbi cu domnul patron?

Angajată - Nu este aici.

Reporter - Cu domnul Stancu Valentin putem vorbi?

Măcelar - Nu-i aicea.

Reporter - Dar cu altcineva din conducerea abatorului?

Măcelar - Deocamdată nu-i nimeni aicea.

Reporter - Ne puteţi da un număr de-al domnului Stancu?

Măcelarul trânteşte poarta...

Ion Olâc, viceprimar Pietroşiţa: Domnul primar vă dă detalii. Eu nu dau interviu, da? Fără aprobarea dânsului nu dau niciun interviu.

Potrivit procedurilor, autorităţile trebuiau să distrugă toţi ascendenţii şi descendenţii animalului depistat pozitiv, după care să elibereze un document care să ateste că focarul a fost stins.

Şeful Direcţiei Sanitare Veterinare Covasna a acceptat, iniţial, să ne ofere un interviu detaliat, dar nu a primit aprobare de la Bucureşti.

Director DSVSA Covasna, Siko Sandor: „Există o decizie a Uniunii Europene, în baza căreia s-au luat măsurile care trebuiau”.

Un sistem nefuncțional. Ferme virtuale

Criza vacii nebune declanşată anul trecut are la bază sistemul naţional de identificare a animalelor. Inspectorii Curţii de Conturi au descoperit în 2011 că aproape zece milioane de animale înscrise în acest sistem naţional nu există fizic, ci doar scriptic.

În baza înscrierilor fictive de ferme cu animale virtuale, medici veterinari, angajaţi ai Autorităţii Sanitar-Veterinare şi Agenţia pentru Plăţi în Agricultură ar fi câştigat zeci de milioane de euro din subvenţii din fonduri europene.

Cristian Lungu, fermier: „Un număr de crotalii pe care le luai de la o firmă care comercializează crotalii. Se cumpărau. Le introduceai în SNIIA ca şi când animalele care sunt ireale sunt crotaliate. Cu concursul medicului veterinar care îţi dădea OK-ul (...) şi cu cel de la APIA, care trebuia să verifice. Dacă n-a fost pe teren să verifice, e la fel de vinovat, dacă a fost şi cu concursul lui, s-a creat această fermă virtuală”.

Marcel Andrei, fermier: „Avem animale în pungă. Acum nu demult s-au găsit oi la unul în pod. 400 de crotalii... Nu avea animalele, dar avea crotaliile”.

Inspectorii Curţii de Conturi au constatat la ultimul control efectuat la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară că nu există în original contractul dintre instituţie şi firma IQ Management SRL, încheiat în 2004, cu privire la crearea şi administrarea bazei naţionale de date cu toate animalele de pe teritoriul României.

ANSVSA are doar o copie a respectivului contract, din care mai şi lipseşte o pagină.

Dumitru Băiculescu, preşedinte ANSVSA: „Nu am informaţii de aşa ceva. (...) Nu sunt problemele care eu trebuie să le păstoresc. Problemele pe care eu caut să le fac cât mai corect, după 1 martie şi până în prezent, vă pot răspunde cu cea mai mare sinceritate”.

Înregistrarea şi identificarea bovinelor în România face acum obiectul unui dosar complex la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Procurorii susţin că fostul preşedinte al ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, ar fi atribuit în noiembrie 2013 firmei IQ Management, cea care administra la vremea respectivă sistemul naţional de identificare a animalelor, un contract ilegal în valoare de aproape 7 milioane de lei. Ilegal, pentru că, spun procurorii, contractul prevedea servicii similare celor de care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară beneficia deja prin sistemul naţional de identificare a animalelor, dar şi printr-un program realizat în 2003 cu fonduri PHARE.

Aşadar, deşi a plătit de TREI ori pentru servicii de identificare şi înregistrare a bovinelor, conducerea ANSVSA nu a reuşit în 15 luni să stingă focarele de infecţie de pe urma primelor două cazuri de boala vacii nebune depistate pe teritoriul României.

Dumitru Băiculescu, preşedinte ANSVSA: „Sunt problemele celor care au fost preşedinţi de autoritate. Tot ceea ce va scrie Curtea de Conturi am să pun în aplicare indiferent de nume şi de situaţie”.

După difuzarea anchetei de către Digi24 în septembrie 2014, fostul preşedinte al ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a demisionat. Pentru înlăturarea dubiilor cu privire la modul de administrare a Serviciului Naţional de Identificare a Animalelor, baza de date a fost predată la începutul anului către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Dumitru Băiculescu, preşedinte ANSVSA: „Am considerat că este locul unde se păstrează cel mai bine”.

Actuala conducerea a ANSVSA a refuzat să ofere Digi24 un interviu despre episodul depistării primelor două cazuri de boala vacii nebune din România. Dumitru Băiculescu, preşedintele ANSVSA, a interzis şi reprezentanţilor Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală să ofere informaţii. Pentru că România nu a reuşit să gestioneze cele două focare şi a furnizat autorităţilor internaţionale date false, parteneri comerciali importanţi s-au reorientat spre alte pieţe şi exporturile de carne de bovine au scăzut.

Potrivit informaţiilor oferite de Institutul Naţional de Statistică, România a exportat în 2012 peste 300.000 de vaci. În 2013 peste 270 de mii de bovine au părăsit ţara, iar în 2014 anul în care au fost depistate cele două cazuri, exportul a scăzut la 246 de mii. În primele cinci luni ale acestui an, au fost exportate doar 100 de mii de vaci.

2012: 304.396 de vaci - 145.715.507 de euro

2013: 277.748 de vaci - 136.898.291 de euro

2014: 246.650 de vaci - 119.553.476 de euro

Mai 2015 102.758 de vaci - 54.324.378 de euro

Cea mai mare afacere pe care România a ratat-o ca urmare a acestui episod, a fost un contract cu China, parafat în noiembrie 2013, prin care trebuia să exportăm 500.000 de vaci, din rasa Bălţată Românească. Valoarea contractului a fost estimată de autorităţile române la jumătate de miliard de euro. Înţelegerea a fost anulată de chinezi, pentru că primul caz de boala vacii nebune ar fi fost depistat la o Bălţată Românească. 

Citiți și:

ROMÂNIA FURATĂ. Subvenții ilegale pentru 9,5 de milioane de animale care există doar într-un calculator

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri