Primele urme de viaţă călugărească la Mănăstirea Nicula datează din anii 1300. Aici trăia un pustnic pe nume Nicolae, de unde şi numele lăcaşului de cult. Însă prima mărturie istorică apare odată cu ridicarea unei biserici din lemn, în anul 1552.
„În 1973 a fost un incendiu, în care biserica veche a ars în întregime. În locul ei a fost adusă dintr-un sat de aici din apropiere o altă bisericuţă de lemn”, spune părintele Grigorie Benea.
„Cea mai frumoasă mănăstire din România. Aşa ceva, am fost în pelerinaj, dar ca şi mănăstirea de la Nicula nu este. Ceva te atrage. Cred că şi icoana făcătoare de minuni”, afirmă o enoriașă.
Icoana Maicii Domnului a fost pictată pe lemn de tei de un preot din satul învecinat Iclod. Credincioşii spun că are puteri tămăduitoare, deoarece în anul 1699 ar fi lăcrimat timp de 26 de zile.
„Părinţii noştri ne-o spus că au văzut Icoana lăcrimând”, spune părintele Grigorie Benea.
„Când a plâns icoana, primii martori ai minunii au fost în primul rând a fost armata austriacă care erau aici în satul Nicula, intrând în biserică să se roage. S-au înspăimântat cumva, au chemat preotul satului, au venit toţi sătenii, ba mai mult a venit şi o delegaţie de la Cluj”, afirmă părintele Pantelimon Mocan.
Autorităţile vremii au deschis o anchetă. Călugării deţin o copie a unui document cu mărturiile soldaţilor austrieci.
„Eu am avut doi copii gemeni şi au fost 800 de grame şi 900 şi am venit la mănăstire. Până la doi ani n-o umblat şi când am ajuns la icoană la mănăstire, am mers acasă şi au stat în picioare”, spune o femeie.
30 de monahi slujesc la Mănăstirea Nicula.
„Aceasta este prima noastră grijă, să le oferim atenţie din punct de vedere spiritual duhovnicesc . Sigur, încercăm să ne ocupăm şi de partea trupească, asigurând masă pentru pelerini, plus cazare, avem aproximativ o sută de locuri de cazare aici la mănăstire”, adaugă părintele Grigorie Benea.
În anul 2001, mănăstirea a intrat într-un proces de reorganizare, la iniţiativa fostului Arhiepiscop Bartolomeu. De atunci au fost construite noi clădiri: Casa de Creaţie, unde se află biblioteca şi un atelier de pictură, Centrul de studii Patristice unde se organizează colocvii, iar în lucru se află noua biserică, o clopotniţă şi un muzeu.