SĂPTĂMÂNA PREȘEDINȚILOR la Digi24. Portret de președinte: Klaus Iohannis, politicianul „neamț” de România
Pe Facebook, noul preşedinte ales se apropie de 1,4 milioane de fani, mai mulţi decât liderul german, Angela Merkel, sau cel al Italiei, Matteo Renzi. În ciuda popularităţii sale, Klaus Iohannis nu este, ca Obama, un orator destoinic. În discursul de după câştigarea alegerilor, el a fost cât se poate de laconic.
Provenit dintr-o familie de sași din Transilvania, Klaus Iohannis a fost profesor de fizică și inspector școlar. În 2000, devenea primul etnic german în funcția de primar al Sibiului din ultimii 50 de ani. A fost reales în 2004, 2008 și 2012, de fiecare dată din partea Forumului Democrat al Germanilor din România, al cărui lider a şi fost, din 2002 până în 2013.
„Când am ajuns primar, eram un outsider. Mi s-a spus că voi rezista numai câteva luni de zile, după care voi deveni corupt, fie mă voi înscrie într-un partid politic, fie voi renunța la Primărie. Corupt nu am devenit, într-un partid politic nu m-am înscris până în 2013 și nici n-a fost cazul să renunț la Primărie”, remarca președintele în volumul său autobiografic.
Un outsider la primăria Sibiului
Mandatele sale au fost încununate cu desemnarea Sibiului cu statutul de Capitală Culturală Europeană în 2007. Primul politician care a sesizat capitalul său electoral a fost Traian Băsescu. În decembrie 2007, președintele îi conferea Ordinul Național „Steaua României” în grad de cavaler.
Cafea cu ghinion pentru Palatul Victoria. Traian Băsescu a refuzat să-l nominalizeze pe K. Iohannis ca premier în 2009
Ulterior, Traian Băsescu a cultivat relația, luând masa cu familia Iohannis la Sibiu, pentru a discuta „despre politică, vreme, capitala europeană”. Relația dintre cei doi s-a răcit însă şi a îngheţat în 2009. Imediat după căderea primului guvern Emil Boc, Traian Băsescu a refuzat să îl numească premier pe partenerul său de cafea, care era sprijinit de PSD, PNL, PC și UDMR.
„În spatele lui ar fi fost aşezat tot sistemul acesta căruia îi este frică de pierderea privilegiilor (...) este un om excepţional atras într-o capcană - Politica (...) are un moment de naivitate crezând că ar fi fost utilizat ca prim-ministru pentru doi-trei ani (...) PSD a văzut-o ca pe soluţia de la Grivco, probabil că domnul Iohannis nu ştie unde i s-a pregătit soarta”, îşi justifica Traian Băsescu refuzul de la acea vreme.
Premier de serviciu la prezidenţialele din 2009
Promovat, rând pe rând, de liberalul Crin Antonescu și de social-democratul Mircea Geoană drept omul cu care ar face tandem la Palatul Victoria, Klaus Iohannis a renunțat la parcursul de posibil premier după alegerile din 2009. „Unii, la nivel de stat, au considerat că nu sunt potrivit pentru funcţia de premier (...) Pentru domnul Băsescu nu a contat că am avut o susţinere mare în Parlament”, îşi vărsa, ulterior, năduful edilul Sibiului.
Îngheţ între vechi parteneri de cafea
Totuşi, Klaus Iohannis a fost unul din criticii duri ai referendumului din 2012. „Toată acțiunea a fost la limita Constituției, a fost absolut inutilă și prost inspirată. Nu trebuia făcută nici suspendarea, nici referendumul. Nu a avut nimeni de câștigat de acolo. USL a pregătit-o foarte prost”, declara Klaus Iohannis.
PNL, în criză de lidership: Klaus Iohannis, soluţia importată de Crin Antonescu
În schimb, legăturile cu liberalii și, în special cu Crin Antonescu, s-au consolidat. În februarie 2013, Klaus Iohannis a devenit membru PNL. „Apropierea mea față de PNL a fost în general cunoscută, nu cred ca a reprezintă o surpriză, am considerat că e poate o ocazie bună pentru mine și pentru Sibiu să fac următorul pas care duce la politica națională”, declara Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis, refuzat de Victor Ponta, a devenit pretextul ruperii USL
Ales rapid prim-vicepreședinte PNL, considerat succesorul lui Crin Antonescu, edilul sibian a dovedit, rapid, că și-a însușit cu brio tacticile și strategiile politicienilor din Capitală. Inițial, s-a lăsat folosit de PNL. „Domnul primvice-preşedinte al Partidului și primar al Sibiului pentru funcția de ministru de interne și viceprim-ministru”, a spus Crin Antonescu.
C. Antonescu, echipă cu K. Iohannis în perspectiva viitoarelor alegeri
Refuzul PSD de a da curs propunerii liberale a provocat destrămarea USL. Prilej perfect pentru liberali ca să-şi prezinte oferta electorală chiar prin vocea liderilor de partid.
Crin Antonescu, tras pe linie moartă de colegi cu ajutorul lui Klaus Iohannis
Asumarea eșecului la europarlamentare de către Crin Antonescu prin demisia din fruntea PNL a reprezentat ocazia perfectă pentru liderii de filiale de a-și redobândi autoritatea ştirbită. În frunte cu Ludovic Orban și Teodor Atanasiu, ei au preferat să-l lase în off-said pe Crin Antonescu și să-i propună șefia PNL lui Klaus Iohannis. Acuzat de Crin Antonescu că face jocurile cooperativei din partid, Klaus Iohannis a obţinut la Congres confirmarea ca președinte PNL. Nu înainte însă de o nouă confruntare cu fostul lider de partid.
Moştenirea lui C. Antonescu, păstrată de urmaş
Klaus Iohannis a urmat însă politica predecesorului său, crearea unui partid puternic de dreapta, prin alinţa cu PDL. În paralel, Alianța Creștin Liberală (ACL) l-a promovat drept candidatul la prezidențiale, în cadrul unui nou tandem.
De-a lungul campaniei electorale, numele lui Klaus Iohannis a fost implicat în mai multe controverse, precum cea legată de cele șase case din declarația de avere. Nu a fost scutit de atacuri, inclusiv din partea preşedintelui în exerciţiu.
„Când a fost întrebat prima dată cum aţi făcut cele şase case şi a răspuns că din meditaţii... Când am văzut, râdeam singur în birou! Mi-a părut rău că nu m-am făcut profesor de fizică. Cum l-a schimbat Iohannis pe Crin? Printr-o ticăloșie atât timp cât Crin nu e alături de Iohannis în această campanie, cum îmi puteți cere mie să îl susțin pe Iohannis?”, a spus Traian Băsescu.
Pe fondul propriilor erori de campanie, Klaus Iohannis a reuşit să câştige turul doi pe mâna greşelilor de organizare a scrutinului prezidenţial făcute de social-democratul Victor Ponta.
Așteptările în jurul noului președinte, susținut de tineri și de societatea civilă, sunt mari. Pentru a-și pune în aplicare promisiunile electorale, în special cele legate de lupta anticorupție, noul președinte va trebui să lucreze, cel puțin în primul an de mandat, cu Victor Ponta ca premier şi lider al unei majorităţi parlamentare puternice. Deocamdată, președintele ales a înregistrat o mică victorie: parlamentul a respins legea amnistiei și grațierii și a ridicat imunitatea câtorva membri aflaţi sub investigaţie pentru corupţie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
