Primarul Bucureștiului gândește orașul pe contrasens

Pare că în concepția doamnei primar Gabriela Firea acest oraș este făcut pentru mașini, nu pentru oameni. Cei care vor să aibă parte de evenimente culturale, sportive, de divertisment sau pur și simplu să-și revendice străzile ca spațiu public real ar trebui, conform doamnei Firea, să se retragă la periferii, pe terenuri virane sau să stea în casă, nu cumva să încurce circulația automobilelor.

Foto: Vlad Petri

Despre evenimente publice în centrele orașelor europene Gabriela Firea a mai declarat că "evenimentele culturale, de divertisment sau sportive" nu se întâmplă în centru "în nicio capitală europeană" — nu este doar fals, ci tocmai pe dos față de realitate.

Marile orașe din Europa interzic treptat accesul automobilelor în centrul orașelor, investesc masiv în zone pietonale, infrastructură pentru biciclete și transport public. Toate acestea pentru a reda străzile oamenilor, cum erau ele de fapt în urmă cu mai puțin de un secol, înainte ca automobilul să devină o agresiune constantă asupra mediului și comunităților urbane. Multe dintre aceste orașe plănuiesc să elimine automobilul cu totul în următorii ani.

Iată câteva exemple:

Oslo interzice accesul mașinilor în centrul orașului;

Madrid are un plan de a elimina mașinile din centru până în 2020;

Dublin investește peste 150 milioane euro în planul său de a scoate automobilele din centru;

Birmingham, oraș asociat mai ales cu industria auto, vrea să reducă drastic dependența cetățenilor săi de mașini; 

Lyon e unul dintre orașele-pioniere ale mișcării „car-free cities”, plănuind încă din 1997 eliminarea mașinilor din anumite districte ale orașului;

Paris își închide cel mai mare bulevard, Champs-Élysées, o duminică pe lună pentru reducerea poluării și pentru bucuria parizienilor; 

Londra înlocuiește benzile auto cu benzi dedicate transportului în comun și cu benzi pentru cicliști; 

Helsinki plănuiește să facă inutilă deținerea unui automobil în 10 ani;

Barcelona are în plan să redea străzile locuitorilor orașului; 

Copenhaga e considerat orașul cu una dintre cele mai înalte calități ale vieții tocmai pentru că s-a axat pe biciclete și a eliminat aproape complet automobilul din oraș.

În indexul anual al celor mai prietenoase orașe cu pietonii și bicicliștii apar și alte mari orașe europene pe care nu le-am menționat mai sus: Amsterdam, Utrecht, Strasbourg, Eindhoven, Malmö, Nantes, Bordeaux, Antwerp, Sevilia, Berlin, Ljubljana, Viena, Hamburg.

Studii efectuate chiar de Primăria Municipiului București arată că poluarea scade substanțial atunci când este închis bulevardul Kiseleff

Marian Ivan, Președintele OPTAR (Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România), a analizat cazul Bulevardului Kiseleff, a cărei blocare pentru traficul auto a enervat-o pe doamna primar. Studii efectuate chiar de Primăria Municipiului București arată că poluarea scade substanțial atunci când “câțiva tineri joacă tenis” în locul automobilelor pe Kiseleff (vezi aici la pag. 31).

“Din păcate”, continuă Marian Ivan, “doamna Firea vrea să le ofere mai multă poluare bucureștenilor și mai puține motive să rămână în București în weekend. Dacă doamna Firea ar încerca să meargă pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public, ar vedea adevăratele probleme ale bucureștenilor. Sau să încerce să se deplaseze în scaun rulant. Atâta timp cât doamna Firea va continua să analizeze orașul din mașină sau din studiourile TV, orașul va avea de suferit, iar deciziile vor fi contrare principiilor planificării mobilității urbane durabile. Bucureștenii așteaptă de la noul primar să înceapă informările cetățenilor pe tema Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Bucuresti-Ilfov, pentru ca munca zecilor de specialiști care au lucrat la el să nu fie irosită”.

Primarul Bucureștiului ar trebui să afle câteva lucruri de bază despre orașul pe care îl conduce.

La ora actuală, Bucureștiul e cel mai congestionat oraș din UE și pe locul 6 în lume.

În medie, șoferul din București pierde 196 ore pe an (51 de minute pe zi) din cauza aglomerației. Nu întâmplător, Bucureștiul este a doua cea mai poluată capitală UE, după Sofia.

Locuitorii săi trăiesc cu 2 ani mai puțin din cauza stresului, a calității aerului și a apei. Până în 2050, 84% dintre europeni vor trăi în zone urbane. Asta înseamnă foarte mulți oameni în spații populate tot mai dens. Mai înseamnă că trebuie să învățăm să trăim împreună cât mai plăcut, eficient și responsabil.

Va trebui să creăm o țesătură urbană care să reziste și să prospere. Tot până în 2050, marile orașe, principalii producători de poluare, vor trebui să-și reducă amprenta de carbon cu 80% pentru a preveni efectele catastrofale ale încălzirii globale.

Despre importanța spațiului public și a zonelor pietonale

Spațiul public de calitate este diagrama unei societăți civilizate. Felul în care ne purtăm în public, în care interacționăm cu ceilalți, toate activitățile din spațiul public țin de participarea cetățenească și contribuie la motorul democrației.

Spațiul public este vital într-o democrație pentru că el funcționează ca loc de întâlnire între oameni care schimbă idei, emoții, argumentează și decid lucruri, creează și întăresc comunități, iau parte la ceea ce numim “societatea civilă”. Spațiile publice bine concepute hrănesc un optimism civic fără de care societățile umane nu pot coopera, nu pot reacționa la pericole și nu se pot împlini cultural.

Concluzie

În pofida a ceea ce crede doamna Firea, toate tendințele din marile orașe ale lumii arată că îndepărtarea de automobil e inevitabilă, iar dezvoltarea zonelor pietonale, a transportului alternativ și a celui public sunt politicile pe care le urmează orice oraș adaptat la contextul ecologic, cultural și social actual.

Strada dominată de automobil, care omoară textura socială, culturală și ecologică a orașului, se transformă treptat într-un spațiu public viu, unde vii să te plimbi, să bei o cafea, să vizitezi monumente istorice sau muzee, să dansezi sau să consumi cultură, fie ea și culinară.

Din păcate, comentariile doamnei Firea intră fix pe contrasens cu gândirea urbanistică din ultimii 50 de ani, amintind de politicile axate pe autoturism ale primarilor din anii ’70, care s-au dovedit dezastruoase pentru aglomerările urbane.

Noi am organizat Street Delivery pentru a valorifica strada ca bun public, așa cum ar trebui ea să fie. Street Delivery este un eveniment cultural responsabil și o platformă pentru ideile care contribuie la un oraș mai prietenos. Orașele au fost dintotdeauna proiecte ale unor societăți care și-au căutat emanciparea, fericirea și comfortul. Noi credem într-un oraş în care oamenii au prioritate şi se bucură să trăiască.

Automobilul și întreaga infrastructură din jurul său nu pot crea spațiu public de calitate. Pentru asta e nevoie de interacțiune umană față în față, nu bară la bară.

Pe același subiect: Ambuteiaj civic după declarațiile primarului din București 

Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea pe Facebook