"Această decizie are în mod cert aparenţa unei strategii "divide şi cucereşte", care pare calculată pentru a pune presiune pe Bruxelles într-o perioadă în care sunt în desfăşurare mai multe dispute comerciale", a declarat un diplomat european, sub protecţia anonimatului, pentru Financial Times.
Deplasarea lui Li în România, la invitaţia premierului Victor Ponta, pentru întâlniri cu liderii statelor din Europa Centrală şi de Est a cauzat îngrijorare printre diplomaţii de la Bruxelles.
Vizita va avea loc în perioada 25-29 noiembrie, când premierul chinez are programată şi o deplasare în Uzbekistan, unde va participa la o întâlnire a premierilor statelor membre ale Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai.
La summit participă 16 state
Forumul Economic şi Comercial China - Europa Centrală şi de Est va avea loc pe 26 noiembrie la Palatul Parlamentului, în Bucureşti. La reuniune vor fi prezenţi aproximativ 1.000 de reprezentanţi ai sectorului privat, public şi de stat din China, România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Macedonia.
Premierul Li va prezenta măsuri pentru promovarea cooperării Chinei cu ţările din regiune şi va discuta cu lideri din 16 state despre îmbunătăţirea cooperării, potrivit reprezentantului ministerului chinez de Externe.
China şi UE au anunţat, joi, că au convenit să încheie un acord bilateral de investiţii, care să îmbunătăţească accesul reciproc pe cele două pieţe. Liderii UE şi ai Chinei s-au angajat, de asemenea, să crească schimburile comerciale de la 580 miliarde de dolari anul trecut la 1.000 de miliarde de dolari până în 2020.
Europa este cea mai mare piaţă de export a Chinei de nouă ani consecutiv, în timp ce China este pentru livrările externe ale UE a doua piaţă ca mărime, depăşită doar de SUA. Investiţiile bilaterale de ambele părţi sunt însă reduse.
Dispute comerciale între UE şi Beijing
Relaţiile China-UE au fost afectate în acest an de o serie de dispute privind comerţul bilateral, de la panouri solare la vin, telecomunicaţii şi oţel.
Un pact privind investiţiile ar putea fi la o distanţă de 2-3 ani, dar ar fi primul astfel de acord la nivel UE negociat de Comisia Europeană, după ce a dobândit aceste atribuţii prin Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009.
China şi UE au mai convenit să studieze un posibil acord de liber schimb, pe care Beijingul îl susţine, în timp ce Europa nu este încă pregătită să ia în calcul o astfel de înţelegere, afirmă diplomaţi europeni, citaţi de Financial Times.
Investiţiile chineze în Europa aproape s-au dublat în fiecare din ultimii ani, dar reprezintă mai puţin de 1% din investiţiile străine directe de 3.000 de miliarde de euro în UE. Investiţiile UE în China reprezintă 2-4% din investiţile totale de 4.200 de miliarde de euro realizate de europeni în afara spaţiului comunitar, în funcţie de includerea sau nu a Hong-Kongului. Investiţiile către SUA reprezintă 30% din totalul investiţiilor realizate de europeni în afara spaţiului comunitar.
Noul acord trebuie să contribuie la reducerea acestui dezechilibru şi să ajute UE să-şi păstreze relevanţa în faţa preferinţei Beijingului de a trata direct cu capitalele europene, mai ales cu Berlinului.