VIDEO. A doua zi de bombardamente turce în Siria

Rusia folosește cele mai mari avioane din lume pentru a-și retrage tehnica militară din Siria

Lista miniștrilor din noul cabinet

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Zeci de obuze trase de artileria turcă au căzut în satele dinnordul Siriei. Tirurile au vizat poziţii kurde, dar şi ale regimului Assad. A fost bombardat inclusiv un aeroport militar, pe care, în urmă cu doar câteva zile, kurzii reuşiseră să îl recucerească din mâinile teroriştilor Al-Nusra, afiliaţi Al-Qaida. Oficialii de la Ankara spun că forțele armate nu au făcut decât să se apere, după ce mai multe atacuri au ţintit teritoriul Turciei.

Ahmet Davutoglu, premierul Turciei: „Acţiunile noastre au fost îndreptate împotriva unor forţe care reprezintă o ameninţare în regiunea Azaz şi împrejurimi. Încercăm să contracarăm acţiunile acestor militanţi, fără îndoială simpatizanţi PKK, care încearcă să pună stăpânire pe propriul lor teritoriu în Siria, dar şi să-i protejăm pe refugiaţii din zonă”.

Explicaţiile Turciei n-au convins Statele Unite, care au cerut Ankarei să oprească bombardarea poziţiilor kurde, mai ales că e vorba despre militanţi care participă la lupta împotriva teroriştilor Stat Islamic.

Analiştii politici spun că această ofensivă pregăteşte terenul pentru o intervenţie la sol în Siria, mai ales că Ankara a recunoscut că, alături de Arabia Saudită, ar putea participa la o astfel de campanie - e drept - împotriva grupării Stat Islamic.

Premierul rus a avertizat în privinţa riscurilor unei astfel de intervenţii.

Dmitri Medvedev, premierul Rusiei: „Nu este nevoie să speriem pe nimeni, trebuie să negociem, nu doar să vorbim despre ceva ce merge în direcţia greşită sau despre o operaţiune terestră împreună cu alte state arabe. Nimeni nu îşi doreşte un nou război, o operaţiune terestră înseamnă un război în toată regula şi lung. De acest lucru trebuie să ţinem cont”.

Între timp, armata siriană, ajutată de Rusia, continuă la rândul ei bombardamentele asupra rebelilor suniţi din capitala Damasc şi în regiunea Alep.

Londra crede însă că situaţia din Siria s-ar putea rezolva foarte simplu, cu un telefon de la Kremlin.

Philip Hammond, ministrul britanic de Externe: „Îmi amintesc că am spus în urmă cu un an, mai mult de un an, în Camera Comunelor, că este un singur om pe această planetă care poate pune stop războiului civil din Siria printr-un simplu telefon, iar acest om este domnul Putin”.

Experţii sunt de părere că, indiferent cânt se va termina războiul civil, statul sirian nu va mai avea niciodată aceleaşi graniţe cu cele de la începutul războiului.

Moshe Yaalon, ministrul israelian al Apărării: „Trebuie să realizăm că vom vedea enclave: Alawistan, Kurdistanul Sirian, Gurjistanul Sirian. Poate vor coopera sau vor lupta unii cu alţii. Principala problemă este că dacă gruparea teroristă Stat islamic este învinsă, problema suniţilor nu va fi rezolvată în Siria şi Orientul Mijlociu”.