Perspective neclare pentru Republica Moldova, după un an nefast
Este un nou episod în luptele politice fără sfârşit care se dau în Moldova. Dacă şi următoarea nominalizare făcută de preşedinte va fi respinsă, se va ajunge la alegeri anticipate.
O controversată decizie luată de curând de Curtea Constituţională de peste Prut spune că politicienii care formează o majoritate parlamentară absolută îi pot impune preşedintelui ce premier să nominalizeze. Această majoritate încă nu există, dar au apărut negocieri de migraţie între partide, spune presa de la Chişinău. Iar un nume tot mai vehiculat pentru postul de premier este cel al omului de afaceri Vlad Plahotniuc, cel care conduce din umbră Partidul Democrat.
În urma deciziei Curţii Constituţionale, dacă democraţii vor reuşi să atragă suficienţi parlamentari de partea lor, vor putea să îl propulseze pe Plahotniuc direct la cârma guvernului. Dar apele sunt în continuare prea tulburi în Moldova. Iar creditorii internaţionali par să se fi împăcat cu gândul că această criză politică nu va dispărea prea curând.
Reprezentanţii Băncii Mondiale spun că măcar reformele ar trebui să fie continuate. Au cerut reforme fiscale şi energetice precum şi o curăţare a sistemului bancar aproape îngenucheat de frauda de un miliard dolari care a încins şi mai mult spiritele.
Însă, fără un guvern şi cu puterea negociată pe sub masă, nu prea are cine să se ocupe de reforme în Moldova. Acesta este şi motivul pentru care preşedintele României, Klaus Iohannis, a blocat împrumutul de 150 de milioane de euro pe care ţara noastră ar fi trebuit să îl ofere guvernului de la Chişinău.
Retrospectivă | 2015, an tumultos pentru Republica Moldova
Cea mai săracă ţară din Europa, Republica Moldova, a devenit şi mai săracă după dispariţia unui miliard de dolari din bănci. Inflaţia a crescut galopant în timp ce nivelul de trai a scăzut serios. 2015 a fost totodată un an dezastruos din punct de vedere politic. O simplă enumerare e lămuritoare: Republica Moldova a început şi termină anul cu un guvern interimar şi cu premier desemnat, după ce a schimbat trei premieri şi două coaliţii guvernamentale. Totul, într-un context geopolitic mai mult decât instabil - Chişinăul are un conflict îngheţat, cel din Transnistria, şi unul separatist foarte aproape de graniţele sale, în estul Ucrainei.
Nu are guvern la mai bine de un an de la alegeri
Republica Moldova a început 2015 cu un guvern interimar proeuropean, condus de liberal-democratul Iurie Leancă. La 28 ianuarie, el este desemnat din nou premier în fruntea unei coaliţii minoritare, dar la 12 februarie, Guvernul Leancă nu reuşeşte să obţină votul de încredere al Parlamentului.
„Din 2009, eu nu găsesc un moment mai jenant pentru situaţia politică din Republica Moldova. Ceea ce trebuie să facem noi astăzi este să plecăm capul în faţa cetăţenilor din Republica Moldova pentru situaţia în care ne-am pomenit, să le cerem scuze”, declara Iurie Leancă.
O săptămână mai târziu, este desemnat premier Chiril Gaburici, cu voturile celor două partide din coaliţia minoritară, dar şi ale comuniştilor. Fost şef al companiei private de telefonie Moldcell, Gaburici rezistă în funcţie până în 22 iunie, când îşi dă demisia, după ce e acuzat de falsificarea diplomelor de studii: „Vreau să anunţ un gest fără precedent în Republica Moldova. Vreau să îmi anunţ demisia. Consider că cetățenii sunt egali în fața legii, iar justiţia este una pentru toţi”.
Un miliard de dolari au dispărut din băncile moldoveneşti
Între timp însă, peste Prut izbucnise alt scandal, de proporţii mult mai mari. La începutul lunii aprilie, s-a aflat că, puţin înainte de alegerile din toamna lui 2014, din trei bănci moldoveneşti importante a dispărut un miliard de dolari. 15% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova. O companie americană de audit a stabilit că schema furtului a fost pusă la cale din 2012, atunci când grupul de companii condus de omul de afaceri Ilan Shor a început să preia controlul asupra celor trei bănci, prin intermediari. Apoi, între 24 şi 26 noiembrie 2012, băncile împricinate au transferat în jur de un miliard de dolari mai multor companii offshore din Marea Britanie şi Hong Kong.
„Riscul cel mai mare este că probabil o parte din aceste transferuri nu se vor întoarce în Republica Moldova şi vor fi preluate din bugetul Republicii Moldova, al contribuabilului”, explica Dumitru Ursu, preşedintele Asociaţiei Băncilor.
Pe 6 mai 2015, Ilan Shor este reţinut de Consiliul Naţional Anticorupţie al Republicii Moldova, cu statut de învinuit. Asta nu îl împiedică să câştige din primul tur alegerile din 15 iunie pentru primăria Orheiului, din partea Mișcării Social-Politice "Ravnopravie", care susţine separatismul Transnistriei şi militează pentru integrarea Moldovei în Rusia, după modelul Crimeei.
Fostul premier Vlad Filat, arestat pentru corupţie
În paralel, continuă instabilitatea de pe scena politică. După demisia lui Chiril Gaburici, Valeriu Streleţ este învestit premier la 30 iulie, cu sprijinul reînviatei Alianţe pentru Integrare Europeană, din care fac parte PLDM, PD şi Partidul Liberal. Însă pe 15 octombrie, liderul PLDM şi fostul premier Vlad Filat rămâne fără imunitate şi este arestat, în urma unui autodenunţ al lui Ilan Shor.
„Cerem ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Vladimir Filat pentru punerea sub învinuire şi trimiterea în judecată, pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie”, declara în Parlament Corneliu Guriu, procurorul general al Republicii Moldova.
Ilan Shor le-a spus procurilor ca i-a dat mită lui Vlad Filat pentru a obţine controlul asupra uneia dintre băncile devalizate. Fostul premier și lider de partid, aflat şi acum în arest preventiv, neagă totul şi acuză o diversiune pusă la cale de numărul doi din Partidul Democrat, Vladimir Plahotniuc.
„Nu lăsaţi milioanele astea...trilioane să acopere restul problemelor”, îi sfătuia Vlad Filat pe colegii parlamentari.
Între timp, scandalul Filat duce la ruperea alianţei proeuropene. Partidul Democrat îi cere premierului Streleţ să demisioneze, acuzându-l că îl protejează pe Vlad Filat, fostul său şef de partid. Pe 29 octombrie, guvernul Streleţ este demis de Parlament printr-o moţiune de cenzură iniţiată de opoziţie şi susţinută de Partidul Democrat.
Din nou fără premier
Negocierile pentru formarea unei alianţe de guvernare sunt reluate pentru a treia oară în acelaşi an, iar pe 21 decembrie, preşedintele Nicolae Timofti îl propune prim-ministru pe Ion Sturza, om de afaceri cu o avere de 90 de milioane de euro şi fost prim-ministru în 1999. Constituţia îi acordă un răgaz de 15 zile ca să formeze guvernul, iar Sturza a anunţat că doreşte o echipă neafiliată politic, dar şi această tentativă a fost sortită eşecului.
„Domnul președinte al țării a propus un candidat fără susținere parlamentarră, un candidat fără șanse, un candidat în consecință, fără legitimitate. Această nominalizare merge către un eșec absolut garantat în Parlamentul țării”, spunea liderul democraților, Marian Lupu.
Parlamentul de la Chişinău trebuie să voteze un nou guvern până la 29 ianuarie 2016, altfel vor fi declanşate alegeri anticipate care, potrivit sondajelor, ar putea fi câştigate de pro-ruşi.
Mize geopolitice
În timp ce politicienii moldoveni par incapabili sau deloc dornici sa găsească o soluție guvernamentală pe termen mediu, dacă nu lung, şi să întărească lupta anticorupţie, Republica Moldova este prinsă la mijloc în competiţia pentru influenţă dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, pe de o parte, şi Rusia, de partea cealaltă. Semn că instabilitatea politică a slăbit serios un stat şi așa cu probleme grave de funcţionare, forţele speciale de la Chișinău au anihilat o grupare teroristă care intenţiona să atace sediile unor instituţii publice în capitală şi la Bălţi. Potrivit procurorilor, suspecţii intenţionau să destabilizeze situaţia în Republica Moldova şi să formeze un stat, numit Rusia Nouă, după modelul separatiştilor din regiunea ucraineană Donbas.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
