„Nu am spus niciodată că nu am avut oameni acolo în estul Ucrainei, implicaţi în rezolvarea unor chestiuni specifice, inclusiv de natură militară. Asta nu înseamnă însă că au fost acolo trupe ruseşti regulate. Vă rog, notaţi această distincţie. Nu suntem interesaţi în agravarea conflictului. Dimpotrivă, suntem interesaţi în rezolvarea lui cât de repede posibil, dar sub nicio formă prin exterminarea fizică a locuitorilor din sud-estul Ucrainei. Nu dorim să introducem sancţiuni la adresa Ucrainei. Şi vreau să se audă acest lucru. De la 1 ianuarie, din păcate pentru noi, este de aşteptat o deteriorare a relaţiilor economice (cu Ucraina - n.r.), pentru că nu avem altă opţiune decât să luăm decizia de a nu mai trata Ucraina ca pe o ţară membră a zonei economice libere din CSI”, a declarat liderul de la Kremlin.
Declaraţia prin care Vladimir Putin admite că Moscova a avut oameni în estul Ucrainei nu produce nicio surpriză la cartierul general al NATO. Dimpotrivă! Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a anunţat sec că NATO ştie prea bine că Rusia nu şi-a retras nici acum trupele din regiunea Donbas.
„NATO continuă să susţină Ucraina, atât din punct de vedere politic cât şi practic. În ultimele luni s-au înregistrat câteva progrese. Recent însă, am observat o creştere a cazurilor de încălcare a armistiţiului şi considerăm că există riscul real de reluare a violenţelor. Rusia încă nu şi-a retras trupele sau echipamentul militar. Grupările ilegale (de separatişti - n.r.) trebuie dezarmate. Deci este vital să ne asigurăm ca toate părţile implicate să îşi respecte angajamentele. MUSCA Iar Rusia are o responsabilitate specială în această privinţă”, a declarat Jen Stoltenberg.
Formula folosită de președintele rus, „oameni care se ocupă de rezolvarea anumitor probleme”, inclusiv în domeniul militar, este imprecisă, dar Kremlinul încă de la începutul conflictului din estul Ucrainei a recunoscut prezența unor „voluntari” ruși, adesea foști militari, plecați să lupte alături de separatiști din proprie voință.
Doi ruși prinși în estul Ucrainei, pe care Kievul i-a prezentat ca făcând parte din GRU, serviciile de informații ale armatei ruse, sunt judecați în prezent pentru participare la „agresiune” împotriva Ucrainei și atentat terorist.
Moscova, la rândul ei, afirmă că cei doi demisionaseră din armată de mai multe luni în momentul în care au fost capturați.