Criza refugiaților, mărul discordiei în UE

„Mulțumim cerului”. Speranță în agricultură după seceta din ultimii ani

Pericolul depresiei de Crăciun. Cum putem să înfruntăm haosul și stresul de sărbători

Moș Crăciun, folosit ca amenințare în educația copiilor. Ce spun psihologii despre această metodă

Marcel Ciolacu nu ar mai dori să fie premier. Președintele PSD și Sorin Grindeanu se luptă pentru șefia Camerei Deputaților (surse)

Negocieri în coaliție: PSD ar urma să dea premierul, împărțirea ministerelor rămâne neclară. Ce spun partidele despre cererile USR

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Ministrul de Interne al Germaniei s-a plâns de reacţia lentă şi ineficientă a Comisiei Europene în gestionarea numărului tot mai mare de refugiaţi sosiţi pe continent. În opinia sa, până acum, eforturile au fost făcute doar la nivel naţional de către statele afectate de sosirea masivă a străinilor.

„E timpul să analizăm şi alte metode, să căutăm soluţii pragmatice. Este timpul unor soluţii la nivel european”, a declarat Thomas de Maiziere.

Dar soluţiile la nivel european există, transmite chiar Executivul de la Bruxelles.

„Propunerile au fost făcute. Este timpul ca statele membre să le şi adopte. Vom reuşi doar dacă lucrăm împreună, nu unii împotriva celorlalţi. Orice sprijin pentru implementarea agendei pe tema migraţiei, înaintată de Comisie în luna mai, este binevenit. Nu noi am fost cei care s-au opus implementării ei”, a spus Annika Breidthardt, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a propus, în primăvară, relocarea refugiaţilor din Italia şi Grecia către celelalte state ale Uniunii Europene pentru a reduce presiunea la care sunt supuse cele două ţări. Dar sistemul de cote propus atunci nu a primit susţinerea liderilor europeni.

Acum Germania, principala destinaţie a refugiaţilor sirieni, spune că anticipează ca până la sfârşitul acestui an să primească peste 800.000 de solicitări de azil - de patru ori mai multe decât în 2014. Situaţia îi nemulţumeşte în principal pe cetăţenii germani.

Tensiunea creşte în oraşele unde au fost înfiinţate centre de primire a imigranţilor şi au culminat cu incidente în apropiere de Dresda. Poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene după ce o mie de oameni au ieşit în stradă pentru a contesta sosirea a 250 de noi refugiaţi. Extremişti de dreapta au atacat autobuzele în care aceştia erau transportaţi.

„Există o parte a societăţii care nu îi doreşte, partea mai de dreapta, dar avem o istorie foarte încărcată, ma refer la Holocaust. Pe de altă parte, la începutul anilor '90 a fost o perioadă nefericită, au fost foarte multe incidente rasiste şi de aici societatea germană a devenit mai sensibilă”, a declarat, la Digi24, jurnalistul german Keno Verseck.

Ungaria nu vrea să primească deloc refugiaţi motiv pentru care a început să ridice un gard la graniţa cu Serbia pentru a împiedica trecerile ilegale, iar Slovacia este dispusă să primească doar azilanţi creştini.