Afacerea laptelui praf din maternități. Marketingul agresiv face ca tot mai puține mame să alăpteze bebelușii
„Laptele de mamă, ca şi dragostea de mamă sunt de neînlocuit”, spune dr. Niculina Jianu, medic pediatru.
„98% dintre mame pot să alăpteze fără probleme”, adaugă dr. Mihaela Niţă, medic pediatru, consultant în alăptare certificat internaţional.
„Am fost sfătuiţi să-i luăm acelaşi lapte cu care am plecat din maternitate”, afirmă Roxana Mircea, mamă.
Chiar dacă „laptele de mamă este de neînlocuit” tot mai puține femei din România reușesc să-și alăpteze pruncii așa cum se face de când e lumea și pământul. Aceasta și pentru că laptele praf este promovat în mod agresiv și mai ales pentru că nu există o lege care să interzică acest fapt, așa cum se întâmplă în alte țări europene. În Marea Britanie și Suedia, de exemplu, reclamele la acest produs nu sunt deloc permise. Bebelușii sunt hrăniți cu miraculosul lapte matern și nu cu surogate. În România însă laptele praf aduce venituri de milioane de euro.
„Există o industrie farmaceutică care trebuie să vândă lapte praf, pentru că laptele praf e bătaie, ce maternitate are nu ştiu ce marcă de lapte praf şi ajungem iarăşi la bani şi interese”, spune Ditta Depner, educator prenatal.
„Sperăm că în curând Parlamentul va adopta codul substituirii al laptelui. Am vrea să vedem o interzicere foarte strictă a reclamelor la lapte praf în maternități și să ne asigurăm că alăptatul este promovat mai intens”, adaugă Sandie Blanchet, reprezentant UNICEF în România.
Până atunci, în cabinetele medicilor pereții sunt tapetați cu reclame la diferite firme producătoare de lapte praf, iar proaspetele mămici nu sunt încurajate să alăpteze.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Mama este verificată dacă are lapte şi i se apasă pe sâni în moduri foarte urâte şi dacă nu iese lapte la această postare se consideră că ea nu este capabilă să îşi hrănească copilul. Să conteşti natura şi să îi spui unei mame că nu este capabilă să îşi hrănească copilul este o rea voinţă şi o necunoaştere”, susține dr. Mihaela Niţă, medic pediatru, consultant în alăptare certificat internaţional.
„A făcut o moaşă proba şi mi-a spus că nu am lapte, să stau liniştită, cresc copiii şi cu lapte praf!”, povestește Larisa Blănaru, mamă.
„Mi s-a spus că nu pot să alăptez pentru că nu am forma sânului, sfârcului potrivită”, spune și Roxana Mircea, mamă.
„Din 3 în 3 ore se venea cu suplimentul de lapte praf, că bebe poate moare de foame”, își amintește Cristina Koriche, mamă.
Recomandarile Organizației Mondiale a Sănătății și ale UNICEF sunt însă pe cât de clare, pe atât de ignorate.
„Din primele minute să fie adus bebelușul mamei. Este foarte important, iar alăptatul contribuie la dezvoltarea unei relații de apropiere”, afirmă Sandie Blanchet, reprezentant UNICEF în România.
După ce s-a născut, bebelușul trebuie să rămână lângă mama lui cel puțin o oră. Această perioadă poartă numele de "ora magică".
„Nou-născutul să fie pus pe pieptul mamei, singur din acea poziţie se va duce spre sân şi va prinde sânul. Este baza sănătăţii emoţionale şi psihice a celor doi”, spune dr. Mihaela Niță.
Noi însă am întâlnit și cadre medicale pentru care astfel de reguli păreau a fi povești de adormit copiii.
„Nu știu dacă există neapărat o oră magică, e important să ții copilul la sân, e bine, dar e destul de greu de realizat în anumite situații, adică sunt puține situații în care poți să pui copilul imediat la sân”, spune un medic rezident.
Mamelor li se spune că nu au lapte sau că trebuie să se odihnească. De multe ori își văd copilul după 12 sau chiar 24 de ore de la naștere iar în acest timp bebelușii sunt îndopați cu hrană artificială, cu lapte praf.
Mai mult, în unele maternitaţi se practică încă alăptarea după ceas. Adică bebelușul este alăptat din 3 în 3 ore cu o pauză de noapte de la orele 12-6 dimineața.
Adevărul este simplu: multe dintre mamici nu sunt informate și nu știu care sunt riscurile alimentaţiei artificiale.
„Laptele praf conţine o listă de E-uri! Dacă vă uitaţi e un fel de oră de chimie!”, spune Ditta Depner, educator prenatal.
„Laptele praf conţine proteine animale. E făcut din lapte de vacă şi sigur că au încercat producătorii să hidrolizeze proteinele, să le adauge fel de fel de lucuri pentru floră ca să nu se constipe copilul sau să aibă o floră adecvată, dar cu toate încercările acestea cel mai de preţ şi mai bun este laptele de mamă”, subliniază dr. Niculina Jianu, medic pediatru.
„Capacitatea stomacului este forţată de o cantitate mai mare de lapte praf şi ăsta este un mecanism ulterior pentru dezvoltarea afecţiunilor precum obezitate”, declară dr. Mihaela Niţă, medic pediatru, consultant în alăptare certificat internaţional.
„Copilul o să doarmă şi mama o să zică: am auzit că am un copil foarte cuminte, doarme tun! Doarme pentru că e obosit şi pentru că stomacul lui se ocupă de digerare timp de 6-7 ore, deci nu vă bucuraţi dacă vă doarme copilul. Nu e normal așa ceva”, menționează Ditta Depner, educator prenatal.
Echipa "Tinerete fără bătrânețe" a cerut și punctul de vedere al producătorilor de lapte praf.
„Ca producător de formule de lapte, susţinem recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), respectiv de alăptare exclusivă până la vârsta de 6 luni, începerea diversificării după această vârstă şi continuarea alăptării cât mai mult timp posibil. Nu există dovezi ale unor efecte adverse ale formulelor care respectă Directiva 141/2006 şi recomandările privind nivelul maxim de micronutrienţi din asemenea formule”, spune un producător de lapte praf.
Tinerețe fără bătrânețe. Ce conține laptele praf și cât de periculos poate fi pentru bebeluși
Maltodextrină, sulfat feros, cianocobalmină - sună complicat și nu se înțelege nimic, nu-i aşa? Din păcate însă acestea sunt doar câteva dintre ingredientele din care este făcut laptele praf. Pe piaţă există trei tipuri diferite pentru formulele de lapte: bazate pe lapte de vacă, pe proteine hidrolizate sau pe soia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
