Infarctul la tineri, o problemă majoră în România. Care sunt simptomele și cauzele
La fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct miocardic, iar în unul din zece astfel de cazuri, pacientul nu supraviețuiește. Pentru a face cunoscute semnele infarctului, actorul Florin Zamfirescu s-a implicat într-o campanie a Societăţii Române de Cardiologie şi a Fundaţiei Române a Inimii.
„Când una dintre aceste artere este blocată fie cu placă de colesterol, fie prin cheag, fie cu orice altceva, fie prin spasm, teritoriul care este irigat moare şi se numeşte infarct. Dacă acest vas nu este repermeabilizat în primele șase ore, ţesutul moare ireversibil”, explică dr. Gabriela Cozmanciuc, medic chirurg cardio-vascular.
„Cel mai important semn este durerea în piept. Durerea în stern, în mijlocul pieptului. Poate debuta în repaus, de foarte multe ori în repaus, dar şi în efort fizic sau în momentul unui stres intens. Durerea aceasta este iradiantă se duce înspre gât sau înspre braţe”, explică dr. Ana Maria Şerban, medic primar cardiolog.
„Infarctul de miocard a cunoscut o ascendenţă extrem de rapidă, de unde era o boală pe care medicii nici nu mai învăţau în facultate, era o boală relativ rară, ajunge să fie inamicul public numărul 1”, spune prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog.
În România, tot mai mulţi tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 45 de ani ajung la spital cu infarct. Este şi cazul lui Denis Mihai, cântăreţ de muzică etno. În anul 2012, la doar 35 de ani, artistului i s-a făcut rău după un concert.
„Am simţit nişte dureri puternice în piept, cu transpiraţie rece. Am intrat în panică, unul dintre colegi cunoscând simptomele de la tatăl lui a zis imediat că am infarct şi a sunat la ambulanţă. Au venit foarte repede medicii de gardă şi într-un timp foarte scurt deja eram în sala de intervenţii unde mi s-a pus un stent pe inimă”, povestește Denis Mihai.
În aceeaşi situaţie a fost în 2013 şi solistul trupei Şuie Paparude, Mihai Câmpineanu. La 45 de ani, Michi a suferit o intervenţie chirurgicală în care medicii i-au montat două stenturi.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În România încep să devină obisnuinţă astfel de cazuri, spre deosebire de alte ţări. Doctorul Gabriela Cozmanciuc este prima femeie chirurg din România care a realizat un transplant de inimă. Intervenţia a facut-o la Paris, unde a locuit timp de opt ani. Acolo a operat cazuri dificile, dar niciodată nu a avut pacienți sub 50 de ani care să sufere de infarct. De ce?
„E un sistem în care există de exemplu screeningul pacienţilor la 40 de ani. Deci la 40 de ani este o paletă de investigaţii pe care pacienţii sunt obligaţi să o facă, o paletă de investigaţii pentru cardiovasculari. Un consult la cardiolog, o ecografie cardiacă, una Doppler, o probă de efort. Dacă nu ai efectuat aceste examene nu numai că eşti penalizat o dată, dar nu mai beneficiezi de asigurările cum beneficiai înainte”, spune dr. Gabriela Cozmanciuc, medic chirurg cardio-vascular.
În plus, doctorul spune că tinerii din Franţa au mai mult grijă de sănătatea lor.
„Sunt mult mai disciplinați. Au alt stil de viață. E mai puțin stres și sunt mult mai conștiincioși. În momentul în care medicul i-a spus că trebuie să facă asta, ești 90% convins că o va face”, mai spune medicul.
În România există mai mulți factori de risc. Principala cauza este fumatul. O problemă majoră o reprezintă faptul că au început să apară fumători de la vârste tot mai mici.
Citiți și: Pledoarie pentru interzicerea fumatului. Senatul e de acord, urmează votul din Camera Deputaților
„Fumatul afectează tot organismul. Din cap și până în picioare. Afectează toate țesuturile, toate organele, deoarece atunci când omul trage din țigară, introduce o cantitate foarte mare de monoxid de carbon. Acesta este un gaz care înlocuiește oxigenul. Prin urmare, organismul fumătorului primește mai puțin oxigen”, explică dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog.
„Bărbaţii, în special, mai puţin femeile fac infarct miocardic la vârste foarte tinere”, adaugă dr. Ana Maria Şerban, medic primar cardiolog.
„Fumatul nu-i prieşte unui coronarian şi dacă nu abandonează fumatul după primele semne de suferinţă de boală coronariană, nu mai vorbim după infarct, este foarte rău. Are perspective proaste”, avertizează prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog.
De asemenea, o mare problemă în România o reprezintă diabetul zaharat şi obezitatea. În prezent, România este pe locul doi în Europa ca număr al persoanelor ce suferă de diabet zaharat şi pe locul al treilea la obezitate. Vinovate sunt stilul de viață dezechilibrat, consumul exagerat de zahăr şi grăsimi, dar şi sedentarismul.
„Ar fi de luat în considerare şi stresul, munca în exces, fără pauză în timpul activităţii. Fără ora aceea de prânz şi aceasta e tot o caracteristică a tinerilor, pentru că ei lucrează 12 ore pe zi poate şi mai mult, având o astfel de activitate nu mai ai timp de mişcare. Pe de altă parte, la birou lipsa de mişcare este un factor foarte important. Chiar e important de subliniat. Poate ar trebui luate mici pauze de 10 minute la 2 ore să zicem în care să ieşi puţin să iei puţin aer pe terasă, să bei ceva”, spune dr. Ana Maria Şerban, medic primar cardiolog.
Deloc de neglijat este şi poluarea, în special în oraşele mari. Bucureştiul, de exemplu, este pe primul loc în Europa la acest capitol.
„Este statistică. În oraşul prăfos care este, Bucureştiul are mulţi bolnavi cu infarct. Bucureştiul şi-a amputat parcurile. Un oraş care nu are spaţiu verde are mult infarct, pentru că există un efect favorabil asupra sistemului cardiovascular şi endocrin. Bucureştuiul nu cultivă frumosul, taie arborii, îi sluţeşte, betonează peste tot, amputează parcurile. Peste tot în lume unde se gândeşte prevenţia, sănătatea ca fenomen global, acolo unde apare o construcţie în demolare se proiectează un parc, nu se permite altă construcţie”, spune prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog.
În România, prevenţia este la pământ. Nu există programe de prevenire a bolilor, iar oamenii nu merg la controalele anuale dacă nu se simt rău. Un exemplu bun vine din Norvegia. După un program care a durat 15 ani, în care pacienţii au fost obligaţi să se prezinte la analize, incidenţa afecţiunilor cardiovasculare a scăzut cu 80%!
Citiți și Pașii esențiali în recuperarea după infarct
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
