REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. Imunitate sporită pentru miniștri. Specialist: „Cercetarea penală ar fi imposibilă”
Un amendament foarte important a fost votat astăzi în Comisia de revizuire a Constituției, propus de UDMR și acceptat cu majoritate de voturi de membri.
Acest amendament este scris astfel: „Parlamentul are dreptul exclusiv să ceară urmăriea penală a premierului și a miniștrilor Guvernului pentru fapte săvârșite în exercitarea funcției”.
Astfel, președintele țării este eliminat din această schemă, la rândul său el putea cere suspendarea din funcție a miniștrilor pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției.
Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional: Cercetarea penală ar fi imposibilă
„Din ecuație este eliminat președintele, iar garanțiile se extind asupra miniștrilor. În fapt, în condițiile în care există o unitate politică și juridică între Cabinet și Parlament trimiterea în judecată, cercetarea penală a unor miniștri ar deveni imposibilă.
E o prevedere care se bazează, probabil, pe animzitățile stârnite în trecut pe relațiile dintre președinte, miniștri și parlamentari. Este evident care este scopul ei.
Din punctul de vedere al unui cetățean obișnuit aș putea spune că este o formulă nefericită și este nefericit că asemenea formule importante să fie introduse fără niciun fel de dezbatere publică și fără niciun fel de reflecție matură pe această temă”, a spus Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional, la Digi24.
Cristian Pârvulescu: E o protecție a celor de la guvernare în cazul unui conflict cu un președinte
„Nu cred că se extinde în mod nepermis, este vorba de unificarea regimului juridic al miniștrilor parlamentari cu al celor neparlamentari și asta pentru că miniștrii neparlamentari, în ultimii ani, au fost supuși unor presiuni juridice suplimenatare, neavând aceeași protecție.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Pe de altă parte, nu cred că atunci când vor exista probe indubitabile în legătură cu actele ilegale ale unui ministru, vreun parlamentar ar putea să îl apere pe acesta. E vorba, mai degrabă, de o protecție pe care și-au asigurat-o pentru că, vă aduceți aminte, în perioada guvernului Tăriceanu au existat miniștri, de exemplu Atanasiu, asupra cărora au planat semne de întrebare, a început o anchetă, și-a pierdut calitatea de ministru și, în final, nu a urmat niciun fel de proces. Deci e o protecție pe care probabil cei care se află la guvernare s-au gândit să și-o ia în cazul unui conflict cu un președinte”, a spus Cristian Pârvulescu, coordonatorul Formului Constituţional, la Digi24.
„Pe de altă parte, această decizie parlamentarizează regimul. Avem din ce în ce mai clar un președinte care are mai degrabă o funcție simbolică decât una efectivă. Nu mai poate interveni în actele guvernării. Caracteristicile acelea puține câte existau ale semiprezidențialismului se estompează”, a mai spus Cristian Pârvulescu.
„Nu cred că a fost cel mai inspirat lucru că s-a egalizat statutul miniștrilor parlamentari cu al celor neparlamentari. Eu aș fi preferat din contra, să nu mai fie miniștri parlamentari, să își piardă calitatea de parlamentar pentru a avea o reală separație a puterilor în stat. E o confuzie aici a puterilor în stat, dar e una caracteristică regimului parlamentar. În Germania, Italia, veți vedea miniștri care sunt parlamentari. În regimurile cu o separație clară a puterilor în stat, cum e cazul Franței, miniștrii își pierd calitatea de parlamentar și pot răspunde în fața justiției. Deci, la noi, s-a preferat varianta în care miniștrii neparlamentari să fie echivalați miniștrilor parlamentari pentru a le oferi o protecție suplimentară. Putem să plecăm de la prezumția de bună credință a parlamentarilor care au încercat să unifice cele două statute sau, din contră, să considerăm așa cum vor face mulți că în felul ăsta se creează un privilegiu pentru miniștri”, a adăugat președintele Forumului Constituțional.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
