Interceptarea cartelelor preplătite. O inițiativă similară celei a lui S. Ghiță, respinsă de deputați în aprilie: „Măsura colectării datelor este inutilă”

Data publicării:
telefonie mobila 1

Camera Deputaților a decis definitiv, în 16 aprilie, să respingă o „propunere legislativă privind colectarea și stocarea datelor necesare identificării clienților serviciilor de comunicații electronice furnizate prin intermediul cartelelor preplătite”. Propunerea fusese respinsă anterior de Senat, în 21 mai 2012, unde fusese înaintată în decembrie 2011.

Camera, for decizional, a respins propunerea depusă atunci de deputatul PDL Ștefan Daniel Pirpiliu, după ce proiectul primise raport de respingere, în unanimitate, în trei comisii de specialitate: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi și Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

La vot au fost prezenți 337 de deputați, dintre care doar doi au votat împotriva respingerii, iar alți doi s-au abținut.

Argumentele inițiatorului

În expunerea de motive, inițiatorul argumentează de ce crede că este „strict necesară” aprobarea acestei legi.

Deputatul Ștefan Pirpiliu face referire la faptul că piața telefoniei mobile este dominată de clienții tip prepay (în jur de 67 la sută) dar și la o declarație a directorului Serviciului Român de Informații, George Maior, care aprecia că anonimizarea cartelelor telefonice preplătite reprezintă una dintre „vulnerabilitățile sistemului de securitate românesc”.

Argumentele comisiilor Camerei Deputaților

Argumentația inițiatorului a fost desființată de membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care au dat, în unanimitate, vot negativ, în ședința din 13 iunie 2012.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut proiectul, tot în 13 iunie 2012, când s-a hotărât, tot cu unanimitate de voturi, avizarea negativă.

În argumentația Comisiei se arată că soluțiile legislative propuse de inițiator seamănă cu cele introduse în legea care a traspus directiva europeană la care face referire deputatul, soluții declarate neconstituționale.

„Prezenta iniţiativă cuprinde soluţii legislative similare celei din Legea nr.298/2009, care au condus la declararea acestui act normativ ca fiind neconstituţional. Menţionăm dintre acestea prevederile cuprinse la art.2 alin.(1), litera e), care definesc „datele necesare identificării unui client”, prevăzându-se în mod expres categoriile de date care urmează a fi reţinute, însă fără a se realiza detalierea aspectelor avute în vedere pentru fiecare dintre aceste categorii”, a arătat Comisia juridică.

„Totodată, potrivit Directivei 2006/24/CE, datele necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei de comunicaţii privind reţeaua de telefonie mobilă, sunt cele referitoare la numărul de telefon de la care se iniţiază apelul şi numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, textul directivei nefăcând nici o referire la codul numeric personal sau la codul de identificare fiscală ale clientului, date prevăzute în această iniţiativă”, arătau deputații din Comisia juridică.

„Se asemenea, o alta soluţie legislativă propusă de iniţiator şi similară celei din Legea nr.298/2009 declarată neconstituţională este prevăzută la art. 3 alin.(5) din iniţiativă: „datele necesare identificării clienţilor se stochează 12 luni după data de expirare a valabilităţii cartelei”. Legea nr.298/2009 dispunea reţinerea datelor timp de 6 luni de la momentul efectuării comunicării, iar, în acest sens, Curtea Constituţională a arătat în decizia sa că „reglementarea unei obligaţii pozitive care priveşte limitarea în mod necontenit a exerciţiului dreptului la viaţă intimă şi la secretul corespondenţei face să dispară însăşi esenţa dreptului, prin îndepărtarea garanţiilor privind exercitarea acestuia””, se subliniază în raportul negativ al Comisiei juridice.

„Măsura este inutilă din punct de vedere practic. Metodele investigative sunt suficiente pentru identificare inclusiv a titularilor cartelelor preplătite”

Și Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a dat un raport de respingere, tot în unanimitate. Decizia a fost luată în urma dezbaterilor la care au participat reprezentanți ai: operatorilor de telefonie mobilă (Orange România, Vodafone România, Cosmote România), ai Asociației pentru Tehnologie și Internet, ai Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), ai Serviciului Român de Informații, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Serviciului de Telecomunicații Speciale și ai Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).

Comisia subliniază că măsura este inutilă, pentru că oamenii legii au la dispoziție metode pentru identificarea titularilor acestui tip de cartele, dar și că implică consturi suplimentare, care ar avea impact negativ asupra clienților companiilor de telefonie.

Măsura colectării datelor necesare identificării clienților de servicii de comunicații electronice furnizate prin intermediul cartelelor preplătite este inutilă din punct de vedere practic. Utilizarea de persoane interpuse este o practică frecventă care face introducerea în zona infracțională a unor categorii de persoane extrem de sărace, credule sau chiar minori. Utilizarea de date aferente unor cărți de identitate false sau furate (ori pierdute) este, de asemenea, posibilă având în vedere zona largă de persoane implicate în distribuirea cartelelor telefonice preplătite, inclusiv prin Internet. Metodele investigative aflate la dispoziția organelor de aplicare a legii sunt suficiente pentru identificare inclusiv a titularilor cartelelor preplătite (pot fi folosite date de trafic, inclusiv geo-localizare, corelarea IMSI cu cartela, etc)”, se arată în raportul Comsiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Această propunere legislativă creează costuri suplimentare pentru operatori și distribuitori și are un impact negativ asupra utilizatorilor, având în vedere că la ora actuală în România 60-70% din cartelele SIM de pe piață sunt preplătite”, argumentează deputații votul de respingere.

„Legea românească se aplică persoanelor fizice și juridice române, dar cartele SIM preplătite pot fi achiziționate în state terțe cum ar fi Republica Moldova, iar posesorii lor pot intra pe teritoriul României și pot folosi aceste cartele prin activarea serviciul de roaming, ceea ce face ca eficacitatea acestei legi să se reducă semnificativ”, se precizează în documentul Comisiei.

„La nivelul Uniunii Europene nu există un act normativ de natură să oblige statele membre să identifice utilizatorii cartelelor de telefonie de tip PrePay. În Raportul de evaluare a Directivei 2006/24/CE privind reținerea datelor, Comisia Europeană precizează că eficacitatea măsurii înregistrării obligatorii a identității utilizatorilor de servicii preplătite nu a fost dovedită, iar în momentul de față Comisia nu este convinsă de necesitatea de a acționa în acest domeniu la nivelul UE”, se conchide în raport.

Ce-și dorește Sebastian Ghiță

Deputatul PSD Sebastian Ghiţă vrea puteri sporite pentru serviciile secrete. El spune ca va depune o iniţiativă legislativă care să permită serviciilor secrete să intercepteze cartelele telefonice preplătite.

Parlamentarul susţine că aceste cartele preplătite sunt folosite frecvent pentru infracţiuni economice, dar, în prezent, nu intră în atenţia serviciilor.

Prin urmare el va depune o iniţiativă legislativă care să-i oblige pe cumpărătorii de cartele preplătite să-şi declare Codul Numeric Personal, numele şi adresa, spune acesta într-un interviu pentru Hotnews.

Datele vor fi centralizate de o autoritate şi, în cazul unei cereri de ascultare, operatorul trebuie să fie capabil să le pună la dispoziţie.

Potrivit Hotnews, deputatul Sebastian Ghiţă mai vrea ca şi comunicaţiile pe internet să fie supravegheate în cazul unor suspiciunilor de terorism ori infracţiuni economice grave.

Sebastian Ghiță propune cartele preplătite interceptate și internet monitorizat 

Sulfina Barbu, vicepresedintele PDL, a declarat, în emisiunea „Jurnalul de seară”, că propunerea lui Sebastian Ghiță nu are fundament, și că nu este decât o modalitate de a apărea la știri.

Daniel Barbu, senator PNL, a ținut să sublinieze că aceasta nu este propunerea USL, ci doar a parlamentarului Sebastian Ghiță.

Premierul: Decizia s-a luat în CSAT

Premierul Victor Ponta a precizat azi, cu referire la intenția lui Sebastian Ghiță, că nu este vorba de o operaţiune de interceptare, ci de înregistrare.

„Este o decizie adoptată în luna august a anului trecut de către CSAT şi, de atunci, am progresat în ceea ce priveşte procedurile de implementare, pentru că în acest moment sunt peste 10 milioane de cartele pre-plătite şi evident că nu poţi să retroactivezi”, a declarat Victor Ponta.

Victor Ponta: Înregistrarea convorbirilor prin cartele pre-plătite, decisă de CSAT în mandatul lui C. Antonescu

„Nu doar că o susţin, eram în CSAT, dacă nu mă înşel era în perioada mandatului interimar al domnului Antonescu, domnia sa era preşedinte interimar, eu eram prim-ministru, erau toţi miniştrii acolo, şi a fost adoptată această decizie imediat după atentatul din Bulgaria, unde atacatorii au folosit cartele pre-plătite”, a mai spus premierul.

Mădălina Prundea

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri