„Cinstea e legea cea mai mare și prosperitatea. Îi explicăm cetățeanului cuvinte simple, prosperitatea înseamnă cinste, plus omul potrivit la locul potrivit, adică două principii de bază”, spun membrii fondatori ai Partidului Cinste şi Prosperitate.
La cârma noii formaţiuni politice s-a instalat deja primarul localităţii bihorene Popeşti. Şi cum îi stă bine unui partid, are deja o siglă care este reprezentată de un laptop şi un steag. În plus, fondatorii au început să lucreze şi la un imn.
Iar lista partidelor înfiinţate peste noapte continuă. Tribunalul Bucureşti a dat numai anul trecut şi la începutul acestui an 34 de decizii privind înfiinţarea de noi partide. Cele mai mult cereri, cinci la număr, au fost înregistrate în judeţul Iaşi. Doar două dintre ele au primit undă verde din partea instanţei.
Tot două partide s-au înfiinţat în Bucureşti şi în judeţul Argeş. Câte o nouă formaţiune a apărut şi în judeţele Bihor, Botoşani, Galaţi, Ilfov, Mureş şi Vrancea.
Toate aceste partide sunt constituite pe plan local, iar cei mai mulţi dintre fondatori nu intenţionează să le extindă la nivel naţional. Printre noile formaţiuni regăsim Partidul Botoşănenilor, Partidul Vrancea Noastră, Partidul Getodacia, Partidul Societăţii Ieşene, Partidul Gălăţenilor şi Partidul Oamenilor Liberi. Fondatorul ar vrea ca partidul său să se asigure că interesele cetăţenilor sunt reprezentate corespunzător în Consiliul Local.
„Numai aşa putem să ajungem cu proiectele noastre în consiliul local şi să le suspun dezbaterii în mod democratic şi să vedem care dintre ele merită promovat şi care nu”, a spus Cătălin Hergheş, membru fondator al Partidului Oamenilor Liberi, la Televiziunea Târgu-Mureş.
Teoretic, toate aceste formaţiuni vor intra pe data de 5 iunie în bătălia pentru alegerile locale. În lupta pentru Primăria Capitalei, singura formaţiune cu ceva şanse este Uniunea Salvaţi Bucureştiul, condusă de Nicuşor Dan, care este deja cunoscut bucureştenilor.
„Dacă o să avem un singur candidat de la un asemenea partid local care va reuşi să câştige în faţa partidelor mari, partidelor parlamentare, înseamnă că legea până la urmă este eficientă. Acolo unde majorităţile sunt la limită, adică la un vot, la două voturi, uneori poate aceşti oameni să facă diferenţa cumva şi să aibă un rol cheie”, spune Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice.
Alte câteva zeci de partide aşteaptă să primească decizia de înfiinţare de la Tribunal. Printre acestea, partidul Colectiv, Noul Partid Comunist Român, dar şi Partidul Noua Ordine Mondială a Stăpânului Alpha şi Omega. Începând din mai 2015, legea partidelor a fost modificată astfel încât să permită înființarea unei formaţiuni politice cu doar trei membri fondatori, față de 25.000, cât prevedea înainte.